Țările membre ale Uniunii Europene se pot baza de acum pe noul pact al celor 27 de state membre pentru a preveni instrumentalizarea migranților de către țările vecine, potrivit unui raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA), publicat miercuri, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„În loc să pedepsească refugiații care sunt exploatați în scopuri politice, statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să-și direcționeze măsurile împotriva actorilor ostili”, a apreciat directoarea FRA, Sirpa Rautio.
Această agenție a UE, cu sediul la Viena, în Austria, se concentrează asupra modului în care Uniunea Europeană trebuie să gestioneze afluxul de migranți instrumentalizat de către guverne care urmăresc să o destabilizeze.
Statele, subliniază responsabila FRA, au obligația de a înregistra cererile, iar fiecare caz trebuie tratat individual și să se țină seama de persoanele cu nevoi speciale.
Potrivit FRA, „migranții nu conștientizează adeseori că sunt utilizați”, iar UE dispune de mijloacele necesare pentru a combate această „amenințare hibridă” datorită legislației cu care s-a dotat.
În virtutea noii baze legale, „pot fi restricționate vizele pentru persoanele provenind din țările care orchestrează această migrație” sau „pot fi revocate licențele companiilor de transport” prea permisive.
Noua legislație trebuie „aplicată eficient” și „în câteva săptămâni” de la returnarea solicitanților de azil respinși pentru a face ineficientă presiunea politică respectivă.
Pactul privind migrația și azilul, care va intra în vigoare la mijlocul anului 2026, ar trebui să permită accelerarea procedurilor.
„Aceasta este esențială pentru credibilitatea sistemului de azil al UE”, apreciază agenția, potrivit căreia, în prezent, mai puțin de 20% din deciziile de expulzare sunt puse în aplicare în Uniunea Europeană.
FRA consideră că drepturile fundamentale sunt puse în pericol de „militarizarea” crescândă a frontierelor externe ale UE, de gestionarea protejării acestora, ce intră în competența exclusivă a statelor, și face un bilanț sever al modului în care Cei 27 au gestionat crizele recente.
Polonia, de exemplu, a adoptat anul trecut o legislație care permite soldaților și polițiștilor să utilizezee armele de foc la frontieră.
În Grecia, 103 imigranți ilegali au fost condamnați la închisoare după ce au fost incitați de Turcia să treacă granița în 2020. Procedurile au vizat „minori neînsoțiți” și au dus la „separarea familiilor”.
Starea de urgență este aplicată în continuare în Lituania, după ce Belarus a orchestrat un aflux de persoane din Africa și Orientul Mijlociu la sfârșitul anului 2021.
Legislația din această țară baltică interzice migranților ilegali să depună o cerere de azil, iar plasarea automată a acestora în detenție încalcă legislația europeană, conform unei hotărâri din 2022 a Curții de Justiție a UE.
În 2023 și 2024, 60 de persoane au murit de-a lungul frontierei UE cu Belarus, în special din cauza hipotermiei, în timp ce ONG-urile care ajutau migranții „au făcut obiectul unor intimidări din partea autorităților”.
