Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raport piața unică UE: Cartonaș roșu pentru România din partea Comisiei Europene privind achizițiile publice

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România este statul membru al UE cu cea mai mare creștere procentuală a procedurilor de infringement deschise de Comisia Europeană și are, alături de Spania, cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor ce vizează funcționarea pieței unice. De asemenea, România face parte din rândul statelor membre ale UE a căror performanță la nivelul achizițiilor publice este considerată “nesatisfăcătoare”. Informațiile sunt cuprinse Tabloul de bord al pieței unice pentru 2020, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, și care arată că, în pofida îmbunătățirilor înregistrate în anumite domenii, statele membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asigura buna funcționare a pieței unice. După cum s-a constatat în timpul crizei cauzate de noul coronavirus, o piață unică care funcționează bine este esențială pentru asigurarea liberei circulații a mărfurilor în întreaga UE și este vitală pentru redresarea rapidă a economiei UE, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Piața unică europeană, piața internă sau piața comună este una dintre cele mai importante rezultate ale procesului de integrare europeană, bazându-se pe cele patru libertăți de circulație a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor în interiorul Uniunii Europene. Un raport consultat de CaleaEuropeană.ro arată că statele membre ale UE cotizează anual cu aproximativ 130 de miliarde de euro la bugetul UE, iar beneficiile aduse prin apartenența la piața unică depășesc 923 de milliarde de euro. În ce o privește, România contribuie anual cu 2,41 miliarde euro la bugetul euroepan și beneficiază de 16,59 miliarde euro prin apartenența la piața unică.

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2019. El evaluează performanțele statelor membre în ceea ce privește deschiderii pieței, instrumentele de guvernanță, precum și anumite domenii de politică, pe baza câtorva indicatori selectați. Indicatorii vizați privind guvernanța pieței unice sunt transpunerea în legislație a directivelor, procedurile de infringement, mecanismul EU Pilot de dialog informal între Comisie și statele membre, sistemul de informații al pieței unice (IMI), sistemul e-Certis pentru criteriile de eligibilitate în cazul achizițiilor publice, EURES – portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, portalul Your Europe pentru informații privind activitățile transfrontaliere și sistemul SOLVIT privind drepturile cetățenilor și întreprinderilor din UE. Constatările sunt prezentate sub forma unei diagrame tip “semafor”, prin atribuirea de cartonașe roșii (sub medie), galbene (medie) și verzi (peste medie). 

În comparație cu anul precedent, tabloul de bord pentru acest an denotă o situație stabilă în majoritatea statelor membre, dar și o scădere ușoară a performanțelor globale. În ansamblu, tabloul de bord conține 158 de cartonașe verzi (153 în 2018), 107 cartonașe galbene (137 în 2018) și 58 de cartonașe roșii (59 în 2018). Țările cu cele mai bune performanțe în 2019 au fost LetoniaCipruDanemarcaEstoniaFinlanda și Slovacia, iar cele mai mici îmbunătățiri au fost observate în SpaniaItaliaFranța și Austria.

România are patru cartonașe verzi la indicatorii Your Europe, EURES, e-Certis și cel al sistemului de informații ale pieței unice, trei cartonașe galbene în ce privește transpunerea în legislație, procedurile de infringement și mecanismul EU Pilot și un cartonaș roșu în privința SOLVIT. De asemenea, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

România și Spania, țările cu cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor europene

De altfel, România se numără în primele două țări, alături de Spania, cu cel mai mare deficit de transpunere în legislația națională a directivelor care vizează funcționarea pieței unice. Deficitul de transpunere înregistrat de România se ridică la 1,1% (la fel și Spania), asemenea raportului anterior, în condițiile în care media UE este la 0,6%, iar ținta asumată la nivelul acordului privind piața unică este de 0,5%.

România a transpus doar 17 din cele 23 de directive referitoare la piața unică (74%), care au fost transpuse în cele 6 luni anterioare datei limită de calcul (1 iunie – 30 noiembrie 2019), consemnează raportul.

“Acest lucru arată că România poate întâmpina unele dificultăți în monitorizarea transpunerii la timp a directivelor”, este consemnat în tabloul de bord al Comisiei Europene.

În perspectivă cronologică, România ajunsese în anul 2016 la un deficit de transpunere de 2%, acesta fiind diminuat considerabil în ultimii ani. De altfel, România a recuperat și în ce privește media întârzierilor de transpunere a directivelor, de la 8,4 luni în raportul precedent la 7,6 luni în prezent.

Cu toate acestea, România se numără printre majoritatea țărilor UE care au transpus incorect un număr mare de directive. Cu 13 astfel de directive, România este peste media Uniunii Europene.

Infringement: România, cea mai mare creștere procentuală (50%) a cazurilor noi de neîndeplinire a obligațiilor

Cu un cartonaș galben și în privința procedurilor de infringement, România înregistrează 36 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în așteptare, dintre care 16 sunt cazuri noi. 

Față de precedentul raport, în care România avea 24 de proceduri de înfringement în așteptare, creșterea cu 50% (12 cazuri) reprezintă cea mai mare creștere procentuală în decurs de un an.

Cu cele 36 de proceduri de infringement, România este peste media UE, care se ridică la 29 de cazuri.

Sectoarele unde România înregistrează probleme sunt mediul (10 proceduri), energie (5 proceduri) și taxare indirectă (4 proceduri). Acestea reprezintă 53% din cazurile aflate în așteptare.

Din decembrie 2018, România a reușit să rezolve 4 cazuri a căror durată medie a fost de aproape 3 ani. Printre cazurile rămase, durata a 2 cazuri vechi restante privind transportul aerian și libera circulație a mărfurilor (care au durat între 7 și 8,5 ani) este compensată de 16 cazuri noi (fiecare cu o durată medie mai mică de 12 luni). România se află acum pe poziția a 3-a în clasamentul statelor membre pentru cea mai scurtă durată a cazurilor, în scădere față de 1 în urmă cu un an.

România depășește limita de timp și în cadrul EU Pilot

În ce privește EU Pilot, timpul mediu de răspuns al României depășește în prezent limita de timp de 70 de zile cu doar 5 zile, consemnează tabloul de bord.

EU Pilot  este o platformă electronică, dezvoltată şi gestionată de Secretariatul General al Comisiei Europene, care are ca scop soluţionarea, într-o fază timpurie, a situaţiilor de transpunere incorectă a dreptului european, respectiv de neaplicare sau aplicare necorespunzătoare a acestuia, ce pot duce la declanşarea unei proceduri de infringement.

Aceste situaţii sunt semnalate prin intermediul petiţiilor şi plângerilor adresate Comisiei Europene de diferite persoane fizice, organizaţii sau întreprinderi, prin intermediul întrebărilor adresate de membrii Parlamentului European, al petiţiilor înregistrate de Parlamentul European sau al sesizărilor transmise de alte servicii ale Comisiei.

Sistemul de informații al pieței unice (IMI): România, apreciată pentru performanțele sale

România și-a îmbunătățit în continuare performanța, în ciuda volumelor foarte mari de cereri primite, România primind 13% din toate solicitările trimise prin IMI. Toți cei 5 indicatori au arătat performanțe peste media țărilor din Spațiul Economic European.

În medie, România a răspuns cererilor în două săptămâni, iar la 50% dintre acestea a răspuns în termen de o săptămână.

În ce privește utilizarea instrumentelor disponibile la nivel european – eCertis, EURES sau Your Europe – activitatea derulată de România prin agențiile abilitate este apreciată în termeni pozitivi în tabloul de bord al Comisiei Europene.

Țara noastră este notată cu cartonaș roșu este SOLVIT. Aceste serviciu oferit gratuit de administrația națională a fiecărei țări din UE și primește sesizări și le soluționează atunci când drepturile cetățenilor europeni și ale întreprinderilor cu sediul în UE nu sunt respectate de autoritățile publice din altă țară a UE.

Tabloul de bord arată că România are un volum foarte mare de cazuri în SOLVIT, și cu o rată de rezolvare în scădere cu 10%.

Astfel, România a trimis 125 de cazuri în 2019, a primit 69 de solicitări și nu a acceptat 321 de cazuri. Rata de rezolvare a scăzut de la 98% în 2018 la 88% în 2019. 

În ce privește indicatorii privind timpul de rezolvare, pentru 91% dintre cazuri s-a trimis un răspuns în șapte zile, 74% dintre cazuri au fost pregătită într-un timp de 30 de zile, 79% dintre soluțiile oferite au fost acceptate în termen de 7 zile, iar 53% dintre cazuri nu au fost acceptate în termen de 30 zile.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază că personalul desemnat să se ocupe de volumul de cazuri și de obiectivele asumate a fost insuficient.

Totodată, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

În acest sens, Austria, Cipru, Cehia, Grecia, Italia,  Malta, Portugalia, România, Slovenia și Spania sunt țările notate cu cartonaș roșu cu privire la performanța înregistrată la capitolul achiziții publice.

În tabloul de bord al Comisiei Europene sunt avuți în vedere și indicatori economici precum comerțul cu bunuri și servicii și investițiile străine directe, unde România este notată cu un cartonaș galben.

Integrarea comercială a României pe piața unică pentru mărfuri este cu mult peste media UE, în timp ce integrarea comerțului pentru servicii este doar puțin mai mare decât media UE. În 2018, integrarea comercială pentru mărfuri a crescut ușor, în timp ce integrarea comercială a serviciilor a scăzut mai mult.

Astfel, 25,6% din PIB-ul României în anul 2018 a fost reprezentat de comerțul intracomunitar cu mărfuri, iar 7,9% din comerțul cu servicii. În același an, 28,2% din PIB-ul României a fost reprezentat de importurile de mărfuri din alte țări UE, iar 6,2% din importul de servicii.

Tabloul de bord al pieței unice este un instrument online care urmărește să monitorizeze performanțele statelor membre utilizând indicatori clari, având obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței unice. 

În particular, tabloul de bord al pieței unice evaluează anual modul în care statele membre: pun în aplicare normele UE; dezvoltă piețe deschise și integrate (de exemplu, pentru achizițiile publice, comerțul cu bunuri și servicii); gestionează aspectele administrative vizând lucrătorii străini (de exemplu, calificările profesionale); cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul întregii UE (de exemplu, portalul Europa ta, SOLVIT și EURES).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană a rezervat pentru statele membre încă 400 de milioane de doze ale unui potențial vaccin

Published

on

© Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunţat vineri că a rezervat în numele statelor membre până la 400 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin anti-COVID-19 la care lucrează compania americană Johnson & Johnson.

Discuţiile exploratorii între Comisie şi Johnson & Johnson, care s-au încheiat vineri, au ca scop stabilirea unui cadru în vederea unei prime achiziţii de 200 de milioane de doze, care ar putea fi urmată de o a doua achiziţie pentru o cantitate similară de doze, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Contractul avut în vedere urmează să fie negociat de Comisie şi compania americană.

Executivul european “continuă discuţii intense” cu alţi producători de vaccinuri, se mai arată în comunicat, conform Agerpres.

Pe 31 iulie, Comisia Europeană a anunţat că a rezervat 300 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin produs de laboratorul francez Sanofi. În context, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin.

“Viaţa cetăţenilor şi a economiei noastre necesită un vaccin sigur şi eficient împotriva coronavirusului. Discuţiile de astăzi ne apropie de acest obiectiv”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

La jumătatea lunii iunie, Comisia Europeană a publicat o “strategie pentru vaccinuri”. Acest plan de acţiune prevede semnarea unor “contracte de achiziţie în avans” cu producătorii de vaccinuri, finanţate prin instrumentul pentru sprijin de urgenţă creat în perioada crizei, care are un buget de aproximativ 2.4 miliarde de euro. Obiectivul este de a “asigura o producţie suficientă de vaccinuri în UE” şi “o aprovizionare suficientă a statelor membre”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană mulțumește României pentru sprijinul oferit Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Uniunea Europeană mulțumește României și celorlalte state membre UE care au oferit sprijin Libanului prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE, ca răspuns la exploziile devastatoare, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România într-o postare pe Facebook.

 

Uniunea Europeană a oferit un ajutor de urgență de 63 de milioane de euro pentru Liban, iar liderii instituțiilor UE au făcut apel la statele membre să sprijine poporul libanez în urma celor două explozii de la Beirut care au curmat peste 130 de vieți și au lăsat în urmă mii de răniți și sute de mii de oameni fără adăpost.

Ca răspuns la apelul UE, România a pus la dispoziție două aeronave (C-130 Hercules și C-27J Spartan) pentru transportul a opt tone de materiale medicale destinate tratamentului victimelor din Republica Liban.

Acest ajutor a fost posibil datorită eforturilor agregate ale Guvernului României, ale societății civile din România și ale comunității libaneze din România. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană investighează ajutorul de 95 de milioane de euro acordat de Polonia companiei LG Chem Group

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În urma ajutorului de 95 de milioane de euro acordat de Polonia grupului sud-coreean LG Chem Ltd pentru extinderea fabricii sale de baterii destinate automobilelor electrice, Comisia Europeană a demarat o investigație amănunțită cu scopul de a vedea dacă planul de subvenționare economică a Poloniei se înscrie în parametrii Orientărilor privind Ajutorul Regional, informează un comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro

“În 2017, LG Chem a decis să investească mai mult de 1 miliard de euro în expansiunea capacitații sale de producție a celulelor cu litiu-ion și module de baterii și pachete pentru vehicule electrice în uzina sa existentă în regiunea Dolnoślaskie din Polonia”. În urma deciziei LG Chem din 2017, la doi ani diferență, Polonia anunță Comisia Europeană asupra planurilor sale de a acorda 95 de milioane de euro din ajutor public pentru expansiunea fabricii sud-coreeană.

Comisarul Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica de competiție afirmă următoarele: “Regulile de ajutor ale UE permit statelor membre să găzduiască crestere economică în regiuni dezavantajate din Europa. În același timp, trebuie să ne asigurăm că ajutorul este cu adevărat necesar pentru a atrage investiții private regiunii în cauză, și să se evite ca beneficiarul ajutorului să obțină un avantaj neloial față de concurenții săi în detrimentul contribuabililor. Vom cerceta cu atenție dacă sprijinul Poloniei a fost necesar pentru a declanșa decizia LG Chem de a-și extinde instalația de producție a celulelor existente în Polonia, este păstrat la minimul necesar și nu denaturează concurența sau dăunează coeziunii în UE.”

Acțiunile Poloniei transmit un semnal de alarmă în rândul statelor membre, informează, la rândul său, Agerpres.

“Executivul comunitar şi-a exprimat temerile privind sprijinul polonez, în special dacă sunt furnizate subvenţii pentru extinderea fabricii, şi posibilitatea depăşirii nivelului de ajutor permis”, arată sursa citată

“Comisia se îndoiește de contribuția ajutorului public asupra dezvoltării regionale cât și adecvarea și proporționalitatea acesteia”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene, prin care se sugerează o posibilă încălcare a parametriilor Orientărilor privind Ajutorul Regional. 

Mai mult, Comisia are îndoieli dacă măsura are un “efect stimulativ”, adică dacă decizia LG Chem de a-și extinde capacitatea de producție a bateriilor în Polonia a fost declanșată direct de sprijinul public polonez sau dacă investiția ar fi fost realizată în satul Biskupice Podgórne, chiar absentează sprijinul public”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Trending