Uniunea Europeană a declarat luni că votul la referendumul din Republica Moldova privind integrarea europeană a țării și alegerile prezidențiale au fost marcate de “interferența și intimidarea fără precedent” din partea Rusiei, transmite agenția AFP, potrivit Agerpres.
“Am observat că acest vot a avut loc în condițiile unei interferențe și intimidări fără precedent din partea Rusiei și a proxy-urilor sale, cu scopul de a destabiliza procesele democratice din Republica Moldova”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politică de securitate.
Cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană. După numărarea a 99,5% din totalul voturilor exprimate la referendumul republican constituțional privind integrarea europeană, 50,41% dintre cetățenii prezenți la urne au votat pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării, în timp ce la primul tur al scrutinului prezidențial, cetățenii au decis că președinta în funcție, Maia Sandu, și candidatul socialist pro-rus, Alexandr Stoianoglo, se vor confrunta în turul al doilea al scrutinului prezidențial, programat pe data de 3 noiembrie.
După contabilizarea rezultatelor a 99,46% din voturi, tabăra pro-UE și pentru modificarea Constituției are peste 10.000 de voturi în plus față de cei care au votat negativ.
Până la ora 13:48, 50,41% dintre cetățeni au votat “Da” (747.347 de voturi), iar 49.59% au votat “Nu” (735.104).
Au fost numărate procesele verbale din 2.207 de secții, din totalul de 2.219, conform datelor comunicate de Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova.
În privința votului pentru președinția Republicii Moldova, după numărarea a 99,37% din voturi, conduce Maia Sandu (42,30%), urmată de Alexandr Stoianoglo (26,07%) și Renato Usatîi (13,8%).
Cetățenii de peste Prut au fost chemați duminică la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, dar și pentru un referendum istoric în care să-și exprime opțiunea pentru modificarea Constituției în vederea integrării țării în UE. Cu o prezență la urne de 49,8%, plebiscitul a fost validat, depășind pragul de validare de 33%.
Alegătorii au răspuns la întrebarea: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Referendumul are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este “obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este “europeană”.
Odată ce majoritatea cetățenilor ar vota “da” la referendum preambulul Constituției va fi completat cu două alineate noi în care va fi scris că identitatea poporului Republicii Moldova este europeană, iar integrarea în Uniunea Europeană este obiectivul strategic al țării. Totodată, Constituția va fi completată și cu un nou titlu, numit integrarea în Uniunea Europeană.
Republica Moldova a solicitat aderarea la UE în luna martie 2022 și i s-a acordat statutul de candidat la UE în iunie 2022. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare, tratative care au debutat în iunie 2024.
În perioada premergătoare scrutinului prezidențial și plebiscitului republican, Uniunea Europeană a întreprins o serie de acțiuni menite să sprijine Republica Moldova în campania de contracarare a ingerințelor electorale și tacticilor hibride ale Federației Ruse în a preveni racordarea țării pe traiectoria europeană.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, în debutul săptămânii care se încheie cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cu referendumul constituțional pentru aderarea la UE, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Printre cei vizați sunt bașcanul Găgăuziei, alte patru persoane și o entitate cu sediul în Rusia. Anterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică cu privire la Republica Moldova în care eurodeputații au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova prin ingerințe electorale ale Moscovei. De asemenea, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a efectuat pe 10 octombrie o vizită la Chișinău, unde a anunțat un plan de creștere și reformă de 1,8 miliarde de euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027. Nu în ultimul rând, pe 17 octombrie, cu trei zile înainte de votul din Republica Moldova, liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
Aproximativ 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot din Republica Moldova au fost așteptați duminică, 20 octombrie 2024, la urne pentru a-și alege președintele și pentru a vota într-un plebiscit republican privind modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană. Aceste alegeri prezidențiale, organizate pentru a cincea oară prin vot direct de la declararea independenței, și referendumul sunt considerate un moment crucial și definitoriu pentru confirmarea traiectoriei europene a Republicii Moldova.
