Connect with us

CONSILIUL UE

Reactii dupa summitul UE: Europa poate rasufla usurata, ingrijorarile persista

Published

on

Deciziile pe care liderii UE le-au luat miercuri noapte au luat o povara de pe umerii intregii Uniuni Europene, insa rezultatul summitului a fost temperat de ingrijorari cu privire la prevederile acordului final si consecintele acestuia, potrivit EurActiv.ro.
In timp ce discutiile intre cele 27 de state ale UE au fost relativ scurte, cei 17 lideri din zona euro au negociat cu bancherii timp de 10 ore, in incercarea de a gasi cea mai buna solutie pentru contracararea crizei datoriilor si a salvarii Greciei, scrie Euractiv.com/fr.

La final, liderii UE au convenit asupra unei recapitalizari a bancilor europene expuse la datoriile suverane, estimata preliminar la 106 miliarde de euro de catre Autoritatea Bancara Europeana (ABE). Potrivit textului adoptat, acordul prevede ca bancile sa aiba o rata de 9% din capitalul de calitate superioara, obiectiv care urmeaza sa fie realizat pana la 30 iunie 2012.

Totodata, s-a convenit ca datoria Greciei sa fie redusa cu 100 de miliarde de euro, creditorii privati urmand sa faca un efort voluntar de stergere a datoriilor Greciei cu 50%, iar capacitatea Fondului European de Stabilitate Financiara sa fie crescuta la 1000 miliarde dolari.

Guvernul elen a rasuflat usurat la aflarea deciziilor luate la Bruxelles, referitoare la viitorul tarii. Cu toate acestea, incertitudinea si caracterul vag al textului acordului final au starnit ,in randul grecilor, numeroase intrebari legate de ce anume s-a intamplat in noaptea de miercuri spre joi la Bruxelles.

In Franta, rolul tot mai mare al economiilor emergente in salvarea zonei euro este aprig dezbatut. Deputatul Daniel Cohn-Bendit a numit acordul final “un pas mic” si a denuntat ceea ce el a numit “aberatia chineza” a liderilor UE, care merg la petit in Beijing, in cautarea unui eventual sprijin chinez.

În Germania, acordul summitului a fost extrem de apreciat in spectrul politic, in ciuda unor critici care o catalogheaza pe Angela Merkel drept indecisa si lenta in negocieri.

In Slovacia, deciziile de a creste capacitatea de imprumut a Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF) s-au dovedit deosebit de dificile pentru guvern. Incertitudinea ramane in ceea ce priveste contributia Slovaciei in cadrul fondului de urgenta.

Jose Luis Rodríguez Zapatero, prim-ministrul spaniol, a declarat ca rezultatul summitului european a reprezentat un raspuns cuprinzator la preocuparile din sectorul financiar. Aprobarea planului de recapitalizare bancara, a spus el, a fost necesara pentru a restabili increderea si a combate “criza sistemica” din zona euro.

Mai multe informatii gasiti pe site-ul EurActiv.ro.

Sursa articol: EurActiv.ro

Sursa foto: tulsachange.com

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Record de creștere economică a zonei euro. Președintele Eurogroup anunță că zona euro a înregistrat ”un număr de 24 de trimestre consecutive de creștere economică”

Published

on

©️ EU Council

Economia zonei euro a atins un nou record, înregistrând un număr de 24 de trimestre consecutive de creștere, începând cu al doilea trimestru al anului 2013, a anunțat joi, la finalul unei reuniuni Eurogroup – întrunirea miniștrilor de Finanțe din zona euro -, președintele grupului, Mario Centeno.

Ministrul portughez de finanțe a punctat că, în acest context, ”numărul oamenilor care au un loc de muncă a crescut cu 10,8 milioane în comparație cu șase ani urmă.

Este un lucru remarcabil”, le-a transmis Centeno omologilor săi.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii au făcut un schimb de opinii cu privire la situația economică din zona euro și au discutat principalele provocări politice pe baza previziunilor Comisiei Europene, publicate la 7 mai.

Potrivit previziunilor menționate, se preconizează că economia europeană își va continua dezvoltarea și în 2019, al șaptelea an la rând, estimându-se că PIB-ul real va crește în toate statele membre ale UE.

În ansamblu, se preconizează că PIB-ul va crește cu 1,4 % în UE în acest an și cu 1,2 % în zona euro.

În 2020, este de așteptat să se estompeze factorii negativi interni și să revină activitatea economică în afara UE, sprijinită de relaxarea condițiilor financiare globale și de stimularea politicilor în unele economii emergente.

Se preconizează că anul viitor creșterea PIB-ului se va consolida ușor, la 1,6 % în UE și la 1,5 % în zona euro.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Federica Mogherini reacționează la avertismentele SUA în privința apărării europene: 81% din contractele internaționale din Europa se adresează firmelor americane

Published

on

©️ EEAS

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a reacționat marți la criticile aduse de SUA noului Fond European de Apărare, nemulțumiri și îngrijorări transmise printr-o scrisoare a subsecretarului american de Stat pe probleme de achiziţii şi sustenabilitate, Ellen Lord, și printr-un mesaj al ambasadorul american la UE, Gordon Sandland.

UE este, în prezent, mult mai deschisă decât piața de achiziții din SUA pentru companiile și echipamentele Uniunii Europene”, a declarat Mogherini la Bruxelles, citat de Deutsche Welle.

În UE nu există un act legislativ ”cumpărăm european” și aproximativ 81% din contractele internaționale din Europa se adresează astăzi firmelor americane”, a explicat ea.

În scrisoarea citată de presă, oficialul american face referire la ”profunda îngrijorare” a Washingtonului în legătură cu adoptarea unui nou regulament din Fondul European de Apărare, care le permite statelor membre UE să încurajeze ţările non-europene să ia parte la proiecte, dar spune că UE are drepturi exclusive de proprietare intelectuală asupra acestor proiecte și nu permite ţărilor din afara Uniunii să controleze exporturile armelor care sunt dezvoltate.

Citiți și Oficial al administrației Trump, scrisoare către Federica Mogherini: SUA cer modificarea Fondului European de Apărare, avertizând că ”relația UE-NATO ar putea avea de suferit” după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”

Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, a subliniat același punct de vedere într-o scrisoare și a avertizat asupra posibilelor sancțiuni din partea SUA: “Sper că putem evita să ne gândim la cursuri similare de acțiune”, a spus el, precizând că UE a fost invitată să răspundă scrisorii până la data de 10 iunie.

În scrisoarea trimisă pe 1 mai, Departamentul Apărării din SUA a avertizat că, în viziunea sa, proiectele Fondului şi PESCO „reprezintă o schimbare dramatică după trei decenii de integrare crescândă a industriei de apărare transatlantice“, adăugând că „nu numai că relaţia constructivă dintre NATO şi UE ar putea avea de suferit, dar ar putea duce la repornirea discuţiilor conflictuale care erau dominante acum 15 ani“.

SUA solicită ca regulamentele Fondului să fie modificate, în aşa fel încât să elimine condiţiile privitoare la proprietatea intelectuală şi controlul exporturilor, precum şi eliminarea dreptului de veto în PESCO. SUA mai vor şi ca ţara care conduce un proiect să poată invita orice companie care vrea să ia parte la iniţiativă.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Oficial al administrației Trump, scrisoare către Federica Mogherini: SUA cer modificarea Fondului European de Apărare, avertizând că ”relația UE-NATO ar putea avea de suferit” după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”

Published

on

©️ Federica Mogherini/ Twitter

Statele Unite au avertizat în scris Uniunea Europeană de faptul că dezvoltarea unor planuri proprii de apărare vor avea consecinţe economice şi politice negative, scrie publicația spaniolă El Pais, citând o scrisoare primită de Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, de la subsecretarul american de Stat pe probleme de achiziţii şi sustenabilitate, Ellen Lord.

În scrisoarea citată și de Adevărul, oficialul american face referire la ”profunda îngrijorare” a Washingtonului în legătură cu adoptarea unui nou regulament din Fondul European de Apărare, care le permite statelor membre UE să încurajeze ţările non-europene să ia parte la proiecte, dar spune că UE are drepturi exclusive de proprietare intelectuală asupra acestor proiecte și nu permite ţărilor din afara Uniunii să controleze exporturile armelor care sunt dezvoltate.

Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, a subliniat același punct de vedere într-o scrisoare și a avertizat asupra posibilelor sancțiuni din partea SUA: “Sper că putem evita să ne gândim la cursuri similare de acțiune”, a spus el, precizând că UE a fost invitată să răspundă scrisorii până la data de 10 iunie.

Reacția Înaltului Reprezentant al UE: Preocupările Statelor Unite sunt nefondate

Potrivit Deutsche Welle, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a reacționat și a transmis preocupările Statelor Unite sunt nefondate. 

“UE este, în prezent, mult mai deschisă decât piața de achiziții din SUA pentru companiile și echipamentele Uniunii Europene”, a declarat Mogherini la Bruxelles. “În UE nu există un act legislativ ”cumpărăm european” și aproximativ 81% din contractele internaționale din Europa se adresează astăzi firmelor americane”, a completat aceasta.

Către ce sunt îndreptate îngrijorările SUA

În premieră, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, conferă apărării europene o anvelopă bugetară distinctă și este gestionată sub numele de Fondul European de Apărare.

Fondul European de Apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Separat, Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul rulează în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro. Finanțarea pentru dimensinea apărării este așteptată să se ridice la suma de 13 miliarde de euro.

SUA cer modificarea regulamentelor Fondului European de Apărare

În scrisoarea trimisă pe 1 mai, Departamentul Apărării din SUA a avertizat că, în viziunea sa, proiectele Fondului şi PESCO „reprezintă o schimbare dramatică după trei decenii de integrare crescândă a industriei de apărare transatlantice“, adăugând că „nu numai că relaţia constructivă dintre NATO şi UE ar putea avea de suferit, dar ar putea duce la repornirea discuţiilor conflictuale care erau dominante acum 15 ani“.

SUA solicită ca regulamentele Fondului să fie modificate, în aşa fel încât să elimine condiţiile privitoare la proprietatea intelectuală şi controlul exporturilor, precum şi eliminarea dreptului de veto în PESCO. SUA mai vor şi ca ţara care conduce un proiect să poată invita orice companie care vrea să ia parte la iniţiativă.

Aceasta nu este prima dată când administraţia Trump îşi exprimă îngrijorarea privitoare la proiectele de apărare independente ale UE.

Anul trecut, preşedintele SUA, care a numit în trecut NATO drept o alianță „învechită“, a criticat vehement ideea unei „adevărate armate europene“ a lui Emmanuel Macron, propunere lansată inclusiv în contextul comemorării, anul trecut la Paris, a 100 de ani la sfârșitul Primului Război Mondial.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending