Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Recomandare reiterativă a Comisiei Europene la adresa României privind progresele în atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală a UE: Eforturile ar trebui accelerate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a publicat primul raport privind starea deceniului digital, care oferă o imagine cuprinzătoare a progreselor înregistrate în vederea realizării transformării digitale pentru a face din UE o Uniune Europeană mai suverană, mai rezilientă și mai competitivă din punct de vedere digital.

Potrivit unui comunicat al instituției, acesta include o evaluare a performanțelor UE în ceea ce privește obiectivele și țintele pentru 2030 ale Europei, concentrându-se pe patru piloni principali: competențele digitale, infrastructura digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale (AI), și digitalizarea serviciilor publice.

Aceasta include, de asemenea, monitorizarea Declarației europene privind drepturile și principiile digitale, care reflectă angajamentul UE în favoarea unei transformări digitale sigure, securizate și durabile, care să pună oamenii în centru.

A. Infrastructura digitală – conectivitate sigură

Conform obiectivului actual pentru 2030, toată lumea ar trebui să aibă la dispoziție o acoperire gigabit și rețele performante 5G în toate zonele populate.

În prezent, rețelele de fibră optică, care sunt esențiale pentru furnizarea de conectivitate gigabit, ajung doar la 56% din gospodării, în timp ce acoperirea 5G se situează la 81% din populație, scăzând la 51% în zonele rurale. Cu toate acestea, implementarea rețelelor autonome 5G întârzie, iar 5G este încă sub nivelul de calitate în ceea ce privește așteptările utilizatorilor finali și nevoile industriei. 55% dintre gospodăriile din mediul rural nu sunt încă deservite de nicio rețea avansată, iar 9% nu sunt încă acoperite de nicio rețea fixă.

Comisia Europeană consideră că sunt necesare investiții suplimentare de până la cel puțin 200 de miliarde EUR pentru a asigura o acoperire gigabit completă în întreaga UE, precum și o acoperire 5G în toate zonele populate.

Statele membre ar trebui să își cartografieze lacunele de conectivitate și să exploreze posibilitatea de finanțare pentru a completa investițiile private în zonele care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, beneficiind de cadrul de reglementare al UE favorabil investițiilor.

A1. Situația României

Conectivitatea este domeniul în care România obține cele mai bune rezultate, îndeplinind una dintre condițiile prealabile pentru o transformare digitală de succes. 96% dintre gospodăriile din România au deja acces la rețele Gigabit/FTTP, cifră cu mult peste media UE (73% pentru acoperirea VHCN și 56% pentru acoperirea FTTP). Cu toate acestea, acoperirea 5G este de 27%, mult sub media UE de 80%. Este așteptat ca mai multe măsuri implementate în 2022 în cadrul PNRR să conducă la progrese în acest domeniu, în special noua lege privind securitatea rețelelor 5G, punerea în aplicare a diferitelor recomandări prevăzute în setul de instrumente de conectivitate al UE, precum și o licitație pentru licențele 5G cu importante obligații de acoperire care se întind, în unele cazuri, până în 2033.

Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își accelereze eforturile în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, în special în ceea ce privește introducerea conectivității 5G, explorând toate sursele de finanțare disponibile pentru a sprijini investițiile private în domeniile care nu sunt viabile din punct de vedere comercial. Eforturile României în domeniul semiconductorilor și al tehnologiilor cuantice ar trebui să fie susținute în scopul de a ajuta UE să devină un actor puternic pe piață în aceste domenii. 

B. Digitalizarea întreprinderilor

PPDD stabilește trei obiective pentru a promova digitalizarea întreprinderilor:

  • cel puțin 75 % din întreprinderile din UE ar trebui să adopte în cadrul operațiunilor lor servicii de cloud computing, big data și/sau inteligență artificială (AI);
  • peste 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (măsurând utilizarea diferitelor tehnologii digitale la nivelul întreprinderii);
  • dublarea numărului de unicorni (întreprinderi cu o evaluare de peste 1 miliard de euro).

Fără investiții și stimulente suplimentare, traiectoria de bază proiectată indică faptul că, până în 2030, doar 66 % dintre întreprinderi vor utiliza cloud, 34 % big data și 20 % AI, atrage atenția Comisia Europeană.

În plus, pe baza celor mai recente date disponibile, doar 69 % dintre IMM-urile din UE ating un nivel de bază de intensitate digitală, cu progrese inegale și insuficiente între statele membre.

Pentru a îmbunătăți adoptarea tehnologiei, statele membre ar trebui să crească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile digitalizării întreprinderilor, precum și să promoveze și să sprijine centrele europene de inovare digitală (EDIH), recomandă Comisia Europeană.

B1. Situația României 

Digitalizarea întreprinderilor rămâne o provocare majoră în România. Adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi serviciile de cloud computing, tehnologia artificială inteligența artificială și big data a fost semnificativ sub media UE. Decalajul față de media UE este ușor mai mic pentru IMM-urile cu un nivel de bază de utilizare a tehnologiei digitale, la 53 %, față de o medie UE de 69 % în 2022.

Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în domeniul digitalizării întreprinderilor. În special, România ar trebui să intensifice măsurile de sprijinire a digitalizării întreprinderilor și să contribuie la crearea unui mediu de afaceri cu un mai puternic accent pe inovare.

C. Digitalizarea serviciilor publice

Obiectivele PPDD prevăd o accesibilitate online de 100% a serviciilor publice esențiale și, acolo unde este cazul, posibilitatea ca cetățenii și întreprinderile din Uniune să interacționeze online cu administrațiile publice, accesul online la dosarele electronice de sănătate pentru toți cetățenii Uniunii și accesul la identificarea electronică securizată (eID) pentru toți cetățenii Uniunii.

Multe state membre sunt bine poziționate pentru a realiza digitalizarea completă a serviciilor publice și a dosarelor de sănătate, precum și pentru a implementa identificarea electronică pentru cetățenii lor. Cu toate acestea, sunt necesare investiții semnificative pentru a îmbunătăți disponibilitatea și performanța transfrontalieră a serviciilor publice. În ceea ce privește portofelul european de identitate digitală, implementarea sa completă este în curs: se preconizează că va fi finalizată până în 2030 și va fi completată de euro digital, propus în iunie 2023.

C1. Situația României 

România are rezultate semnificativ sub media UE în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru cetățeni (s 48% față de media UE de 77%) și pentru întreprinderi (un scor de 45 față de media UE de 84). Doar 24% din utilizatorii români de servicii online folosesc în mod activ serviciile de e-guvernare, în comparație cu o medie de 74% în UE.

Recomandarea Comisiei Europene: România ar trebui să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice. În special, ar trebui să continue să pună în aplicare rapid și eficient măsurile planificate, inclusiv prin intermediul PNRR, deoarece acestea reprezintă o oportunitate majoră pentru transformare digitală a administrației publice, cu beneficii semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.

D. Competențe digitale

UE s-a angajat să sporească competențele digitale de bază în rândul a cel puțin 80% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și să ajungă la 20 de milioane de specialiști în TIC până în 2030.

Cu toate acestea, raportul arată că, până în 2030 și în condițiile actuale, doar 59% din populație va stăpâni cel puțin competențele digitale de bază, iar numărul specialiștilor TIC ar putea să nu depășească 12 milioane.

Comisia Europeană recomandă statelor membre trebuie să acorde prioritate investițiilor în educația și competențele de înaltă calitate și să încurajeze participarea femeilor în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) de la o vârstă fragedă.

D1. Situația României 

România se situează mult sub media UE atât în ceea ce privește competențele digitale de bază, cât și în ceea ce privește TIC cu un decalaj deosebit de mare în ceea ce privește cel puțin competențele digitale de bază (28 % față de 54 % media UE), în condițiile în care obiectivul UE este ca 80 % din populația cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să aibă aceste competențe. Ponderea specialiștilor în TIC în totalul locurilor de muncă este de 2,8%, față de media UE de 4,6%. Cu toate acestea, ponderea absolvenților de TIC în rândul tuturor absolvenților este semnificativ mai mare decât media UE (6,9% față de 4.2%). România are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții de femei specializate în TIC din UE, în proporție de 25,2%. Eforturi susținute și cuprinzătoare în domeniile educației digitale de bază, competențelor digitale de bază și a specialiștilor TIC sunt primordiale pentru transformarea digitală a României. România a început să pună în aplicare mai multe măsuri importante în cadrul PNRR, inclusiv instituirea unui nou cadru legislativ pentru digitalizarea educației și lansarea diverselor scheme de granturi.

Recomandarea Comisiei: România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în ceea ce privește competențele digitale. În special, România ar trebui să implice în continuare părțile interesate din sectorul privat în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind competențele digitale. De asemenea, România ar trebui să acorde o atenție deosebită consolidării eforturilor de perfecționare și recalificare, precum și de a atrage și a păstra specialiștii în domeniul TIC.

Raportul 2023, care este primul dintr-o serie de rapoarte anuale, este un apel adresat statelor membre pentru o acțiune colectivă în vederea remedierii lacunelor actuale în materie de investiții, a accelerării transformării digitale în Europa și a intensificării eforturilor pentru atingerea obiectivelor Programului de politică pentru deceniul digital (Digital Decade Policy Programme – DDPP).

DDPP a fost adoptat de Parlamentul European și de Consiliu și a intrat în vigoare la 9 ianuarie 2023 și include un sistem de guvernanță colaborativă între UE și autoritățile naționale.

Recomandările orizontale ale raportului 2023 și recomandările specifice fiecărei țări prezintă o cale clară și operațională de urmat. Recomandările vor sta la baza discuțiilor și a colaborării dintre Comisie și statele membre cu privire la modul de realizare a obiectivelor noastre comune. Această activitate va fi sprijinită prin punerea în aplicare a unor proiecte multinaționale la scară largă, inclusiv a consorțiilor pentru infrastructura digitală europeană (EDIC), recent introduse.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE

Published

on

© French Forces in Romania/ Facebook

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au început discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară pentru a îmbunătăți deplasarea trupelor, a echipamentelor și a mijloacelor militare în Uniunea Europeană și în afara acesteia.

Potrivit unui comunicat al executivului european, acest pachet va aborda blocajele existente în materie de infrastructură, obstacolele procedurale și lacunele de capacitate. Acesta face parte din eforturile mai ample de consolidare a pregătirii de apărare a UE, ca urmare a publicării Cărții albe comune pentru pregătirea europeană în domeniul apărării 2030.

”Mobilitatea militară este fundamentală pentru securitatea noastră. Este vorba despre capacitatea noastră de a trimite trupele acolo unde avem nevoie de ele, atunci când avem nevoie de ele. Acesta este motivul pentru care accelerăm discuțiile pentru a identifica toate obstacolele posibile pe care trebuie să le abordăm ca parte a unui pachet complet privind mobilitatea militară, la sfârșitul acestui an. O mai bună mobilitate militară în Europa va consolida cooperarea noastră cu NATO, asigurând în același timp că europenii sunt mai agili în a răspunde amenințărilor și crizelor și mai bine echipați pentru a proteja cetățenii de pe întregul continent”, a menționat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas. 

Se așteaptă ca pachetul să prezinte obiective strategice, să armonizeze procedurile naționale și să consolideze reziliența infrastructurii.

Aceste măsuri vor eficientiza mișcările militare în Europa, integrând în același timp nevoile militare în politicile mai ample ale UE, cum ar fi transporturile, energia și impozitarea.

În acest scop, Comisia va propune o comunicare comună, un regulament și modificări ale legislației UE existente.

Consultarea se va desfășura între jumătatea lunii iunie și sfârșitul lunii august 2025.

Această inițiativă va implica o gamă largă de părți interesate, inclusiv statele membre, Agenția Europeană de Apărare, PESCO, NATO, asociațiile industriale din sectoarele apărării, transporturilor și energiei, administratorii infrastructurii de transport, sectoarele financiare, societatea civilă, organizațiile de cercetare și grupurile de reflecție.

Procesul de consultare include un sondaj la nivelul UE (deschis până la sfârșitul lunii iulie), prezentarea de documente de cercetare și de poziție, precum și reuniuni bilaterale, toate acestea având ca scop conturarea pachetului privind mobilitatea militară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE consideră că nu are prerogativa de a decide interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, cerută de Macron, dar lasă libertatea statelor membre să ia o astfel de măsură la nivel național

Published

on

© Calea Europeană

Comisia Europeană s-a opus miercuri interzicerii accesului minorilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, idee sugerată de președintele francez Emmanuel Macron, dar a lăsat calea liberă statelor membre ale UE să ia o astfel de măsură la nivel național, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres

„Am luat act de anunțul președintelui francez Emmanuel Macron. Dar dorim să fim clari, am spus acest lucru de multe ori: o interdicție a rețelelor de socializare la nivel european nu poate fi decisă de Comisia Europeană, întrucât aceasta este o prerogativă a statelor noastre membre”, a precizat un purtător de cuvânt comunitar, Thomas Regnier.

Emmanuel Macron a declarat marți că va încerca să interzică accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare, pe care le-a acuzat că promovează violența, după ce în Franța un elev a înjunghiat mortal o aistenta școlară de la Colegiul Françoise Dolto din Nogent. 

Președintele francez a mai spus că va încerca să ajungă la un acord pentru o astfel de măsura între țările UE, care vinerea trecută au început discuțiile privind stabilirea unei vârste minime la nivel comunitar pentru accesul la rețelele de socializare, acces care de asemenea să fie supus controlului parental.

Această inițiativă, promovată de Franța, Spania și Grecia, propune în plus crearea unor mecanisme eficiente pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Danemarca, Slovenia, Slovacia, Cipru și Italia s-au alăturat inițiativei, susținută între timp de asemenea de Croația și Olanda.

Macron a avertizat că, dacă nu va obține în câteva luni suficient sprijin european pentru ca această inițiativă să se materializeze, va negocia interzicerea la nivel național a accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a reamintit că Regulamentul general privind protecția datelor permite țărilor UE să stabilească o vârstă din intervalul 13-16 ani ca vârstă minimă pentru deschiderea unui cont pe rețelele de socializare, prin urmare „statele membre pot folosi această opțiune”. Spania și Slovacia doresc să stabilească această vârstă minimă la 16 ani, în timp ce Franța, Danemarca și Grecia doresc ca ea să fie 15 ani. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Statele UE înregistrează progrese în implementarea Pactului privind migrația și azilul, dar sunt necesare eforturi suplimentare (raport)

Published

on

© European Union 2025 - Source : EP

Astăzi, 11 iunie, Comisia Europeană a prezentat un raport privind stadiul actual al punerii în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, adoptat în iunie 2024. Executivul anunță că la jumătatea perioadei de tranziție, s-au înregistrat progrese importante atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda provocările rămase și pentru a se asigura că noul sistem de gestionare a migrației al UE va fi pe deplin operațional în iunie 2026.

„Am avansat hotărâtor către obiectivul nostru comun: punerea în aplicare integrală a Pactului privind migrația și azilul până la jumătatea anului viitor. Acesta este un moment important de responsabilitate europeană comună. Comisia și agențiile UE se află în prima linie, sprijinind activ statele membre pentru a transforma noile reglementări în acțiuni concrete. Odată pus în aplicare, pactul va remodela fundamental modul în care Europa gestionează migrația, oferind un sistem unificat, echitabil și funcțional, care garantează atât solidaritatea, cât și responsabilitatea în întreaga Uniune”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Henna Virkkunen.

Care sunt progresele înregistrate până în prezent în ceea ce privește fiecare element constitutiv al planului comun de punere în aplicare:

  • Eurodac: S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în funcțiune a bazei de date Eurodac reînnoite, care constituie o condiție prealabilă esențială pentru funcționarea tuturor elementelor pactului. Având în vedere că unele state membre se confruntă în continuare cu dificultăți în ceea ce privește instituirea noului sistem, Comisia și Agenția UE pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă (eu-LISA) monitorizează evoluțiile și vor continua să acorde sprijin suplimentar.
  • Frontierele externe: Pregătirile pentru punerea în aplicare a noilor proceduri de control și de frontieră sunt în curs de desfășurare. Unele state membre au atins deja capacitatea de primire și resursele umane necesare. Persistă provocări în ceea ce privește identificarea locațiilor pentru procedurile de control și de frontieră, precum și în ceea ce privește achizițiile publice și resursele adecvate.
  • Condiții de primire: Este esențial să se asigure o capacitate de primire suficientă și condiții de primire adecvate în toate statele membre, inclusiv pentru a preveni mișcările secundare dintr-un stat membru al UE în altul. Se lucrează în continuare pentru a reflecta noile standarde de primire și a asigura o capacitate suficientă.
  • Proceduri de azil echitabile, eficiente și convergente: Statele membre se adaptează la noul cadru juridic, cu sprijinul UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce restanțele și întârzierile în procedurile de azil, inclusiv prin creșterea capacității și asigurarea unei formări adecvate.
  • Proceduri de returnare: Statele membre elimină lacunele dintre procedurile de azil și cele de returnare, astfel cum prevede pactul. Negocierile privind propunerea Comisiei pentru un regulament privind returnarea sunt în curs de desfășurare și ar trebui finalizate rapid pentru a remedia ineficiențele rămase în procedurile de returnare.
  • Asigurarea funcționării responsabilității: Pentru ca pactul să funcționeze, statele membre trebuie să lucreze pe baza unei repartizări echitabile a responsabilității. Transferurile Dublin către statul membru responsabil pentru o cerere de azil ar trebui să aibă loc către și dinspre toate statele membre. Acest lucru este esențial pentru o tranziție eficientă către noile norme de responsabilitate și pentru buna funcționare a ciclului anual de solidaritate, care va determina contribuțiile de solidaritate între statele membre.
  • Asigurarea funcționării solidarității: Se continuă lucrările pentru pregătirea primului ciclu anual de solidaritate în octombrie 2025 și pentru instituirea mecanismului permanent de solidaritate până în iunie 2026. Comisia, Agenția Europeană pentru Azil (EUAA) și statele membre colaborează strâns pentru a colecta datele necesare pentru a evalua situația migrației și a determina contribuțiile de solidaritate ale fiecărui stat membru. Este necesară pregătirea și planificarea de urgență pentru a garanta că sistemele de azil și de primire pot funcționa corespunzător în toate circumstanțele. Statele membre trebuie să se asigure că planurile de urgență sunt adecvate scopului, să le testeze atunci când este posibil și să asigure coerența cu alte planuri de urgență, cum ar fi cele privind frontierele și returnarea.
  • Noi garanții și monitorizarea drepturilor fundamentale: Pactul asigură un echilibru între obligațiile și drepturile persoanelor care solicită protecție în UE. Planurile naționale reflectă, în general, acest echilibru global și încorporează noile elemente. Ar trebui să se continue eforturile de operaționalizare a mecanismului independent de monitorizare a drepturilor fundamentale și de consiliere gratuită.
  • Integrare și căi legale: În întreaga UE, eforturile de integrare au efecte din ce în ce mai pozitive, fiind necesare eforturi continue în domeniile educației, ocupării forței de muncă, sănătății și locuințelor.
  • Comisia și agențiile UE Frontex, EUAA și eu-LISA sprijină statele membre, inclusiv prin orientări practice, instrumente noi și sprijin specific. În luna mai, au fost puse la dispoziție 3 miliarde EUR suplimentare din bugetul UE pentru a contribui la punerea în aplicare a pactului și pentru a sprijini statele membre care găzduiesc persoane strămutate din Ucraina.

Comisia invită statele membre să își continue eforturile pentru a asigura succesul punerii în aplicare a pactului. Deși se înregistrează progrese la nivel tehnic, angajamentul politic susținut și asumarea responsabilității la nivel național rămân esențiale pentru a aborda în mod eficient provocările identificate, în vederea atingerii unui nivel de pregătire deplină până la jumătatea anului viitor.

Următorul raport de punere în aplicare va fi publicat în octombrie 2025, ca parte a primului raport anual privind migrația și azilul.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI26 minutes ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, sprijină alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei creată de 12 consilii județene din nordul țării: Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei

ROMÂNIA37 minutes ago

Marcel Boloș: 91 de centre moderne pentru copii din medii vulnerabile, finanțate cu 232,5 mil. euro din fonduri europene

ROMÂNIA17 hours ago

ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

ENERGIE17 hours ago

Burduja: Mintia, cea mai mare și modernă centrală pe gaz din Europa, evaluată la peste 1.4 mld de euro, este finalizată în proporție de 75%

ROMÂNIA17 hours ago

Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE

CONSILIUL UE18 hours ago

UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa

NATO18 hours ago

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

ROMÂNIA18 hours ago

ICI București a participat la Summitul Primăriilor 2025, dedicat inovației și bunei guvernanțe în administrația publică locală

U.E.19 hours ago

IMM-urile și administrațiile publice din UE au la dispoziție peste 145 milioane de euro pentru întărirea securității cibernetice

U.E.20 hours ago

Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA1 week ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.2 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE4 weeks ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Trending