Comisia Europeană a anunțat derularea unei noi etape a programului DiscoverEU prin care 35.762 de tineri vor călători gratuit în Europa în perioada martie 2025 și mai 2026. Din numărul total de participanți în această sesiune, 1.485 sunt și elevi români. Astfel, tineri europeni care au 18 ani împliniți, au șansa să descopere Europa pe cont propriu, călătorind cu trenul, informează un comunicat oficial al Executivului. 

„DiscoverEU este o experiență care îți schimbă viața. Fiecare stație, fiecare cafenea, fiecare față nouă pe care o întâlnești contribuie la povestea ta. Nu vedeți doar Europa, ci o experimentați. Pentru toți tinerii exploratori care au un permis de călătorie: mergeți și profitați din plin de această oportunitate plină de satisfacții”, a declarat Glenn Micallef, comisarul pentru echitate între generații, tineret, cultură și sport.

Ca parte a programului Erasmus +, această rundă de cereri DiscoverEU a fost deschisă tinerilor din statele membre ale UE care au împlinit vârsta de 18 ani până în 2024, precum și celor din țările asociate cu Erasmus +. Au fost primite peste 135.000 de candidaturi. DiscoverEU include, de asemenea, o dimensiune de învățare, cu formare înainte de plecare și întâlniri în întreaga Europă. Tinerii participanți se pot alătura grupului oficial Facebook #DiscoverEU pentru a intra în contact cu comunitatea tinerilor călători. Mai multe informații cu privire la rezultate, inclusiv o fișă cu cifre pentru fiecare țară în parte, sunt disponibile pe Portalul european pentru tineret.

DiscoverEU este o acțiune a programului Erasmus+ care oferă ocazia de a explora diversitatea Europei, de a afla mai multe despre patrimoniul său cultural și istoria sa și de a cunoaște oameni de pe întregul continent.  

Tinerii în vârstă de 18 ani beneficiază de un permis de călătorie și se vordeplasa în principal cu trenul. Pentru cei care locuiesc pe o insulă sau într-o zonă îndepărtată, se aplică norme specifice.

Cei selectați primesc un card european de tineret DiscoverEU, care le va oferi posibilitatea de a beneficia de reduceri pentru vizitele culturale, activitățile de învățare și sportive, transportul local, cazare și masă.

Prof. Univ. Dr. Daniel David a preluat funcția de ministru al educației pentru a „ajuta România euroatlantică să facă față unui demers bizar, izolaționist, antiștiință și cu elemente de pseudoreligie.”

„Situația este atât de gravă, încât, dincolo de îndoieli și nemulțumiri, nimeni care poate contribui cu ceva nu poate refuza să ajute. Iar antidotul principal la acest demers împotriva României euroatlantice este reprezentat de educație și știință (cercetare)”, a transmis noul ministru al educației.

În conformitate cu cerințele legii, acesta s-a suspendat din poziția de rector al Universității Babeș-Bolyai, iar, începând cu data de 30 decembrie 2024, la propunerea Consiliului de Administrație și cu condiția aprobării acesteia de Senatul UBB, interimatul va fi asigurat de prorectorul UBB pentru cercetare-dezvoltare-inovare și relația cu doctoratele, prof. univ. dr. Adrian Petrușel.

„Am încredere că Universitatea noastră este o instituție deja bine așezată instituțional, care nu va fi afectată major de această situație, iar rectorul interimar este o personalitate academică (între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii în domeniul său de specialitate), cu multă experiență administrativă (ca fost decan pentru mai mult mandate și prorector), care va continua implementarea Programului UBB Q-Optimum (2024-2029): UBB – Universitate europeană de clasă mondială (world-class), demers început în luna martie 2024 de întreaga echipă a rectoratului și asumat de comunitatea noastră. La încheierea mandatului de ministru – mai scurt sau mai lung – voi fi onorat să reiau poziția de rector în funcție al Universității noastre”, a mai precizat acesta.

Toți elevii de liceu din România vor parcurge disciplina “Istoria comunismului din România”, materie dedicată claselor a XII-a şi a XIII-a din învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă, a anunțat luni ministrul educației, Ligia Deca, în cadrul evenimentului “35 de ani de la Revoluţia Română din 1989: Aprobarea programei şcolare pentru disciplina ‘Istoria comunismului din România”.

“Nostalgia după vremuri de tristă amintire are cauze complexe, însă una dintre cele mai importante dintre aceste cauze este necunoaşterea faptelor istorice. Fenomenul este îngrijorător, cu atât mai mult cu cât pare să fie înregistrat în cadrul diferitelor categorii de vârstă, inclusiv în rândul tinerilor care nu au trăit nici măcar o zi în regimul comunist, unii fiind născuţi chiar după aderarea României la NATO sau la Uniunea Europeană. (…) Aceasta este dedicată elevilor din clasele a XII-a învăţământul de zi, respectiv a XIII-a învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă. Cu alte cuvinte, toţi elevii de liceu din România vor parcurge această disciplină. Aş adăuga că toţi elevii vor parcurge această disciplină chiar atunci când se apropie de primul lor vot democratic, când se apropie de vârsta la care devii matur şi începi să devii cetăţean activ, inclusiv prin gestul democratic de a vota”, a afirmat Deca la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, la evenimentul “35 de ani de la Revoluţia Română din 1989: Aprobarea programei şcolare pentru disciplina Istoria comunismului din România”.

Potrivit ministrului, elevii vor avea ocazia de a învăţa despre instituţiile, politicile şi realităţile sociale din perioada regimului comunist într-o manieră “echilibrată şi documentată”, relatează Agerpres.

Totodată, vor fi abordate subiecte care vizează atât represiunea şi formele de rezistenţă, cât şi viaţa cotidiană sau protocronismul.

Deca a spus că programa integrează studii de caz relevante precum Radio Europa Liberă, Decretul 770 din 1966 sau Tratatul de la Varşovia, oferind o imagine clară mai ales asupra modului în care deciziile politice sau istorice au afectat vieţile oamenilor.

Ministrul a precizat că materia nu este un simplu curs despre trecut şi nu va fi o expunere ideologică, ci o prezentare cu obiectivitate a faptelor. De asemenea, disciplina nu va fi “o judecată a unora sau altora”, ci va explica elevilor cele petrecute, invitându-i la o reflecţie critică.

În opinia sa, competenţele vizate prin studiul disciplinei vizează în primul rând gândirea critică, reflecţia civică şi empatia istorică.

“Opţionalul ‘Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România’ reprezintă un act de memorie şi recunoştinţă pentru cei care au luptat şi s-au sacrificat pentru ca România să-şi croiască drumul către libertate şi democraţie. (…) Este o lecţie despre fragilitate a libertăţii şi despre cum prin indiferenţă sau complicitate uneori din necunoaştere răul poate deveni banal… Elevii, sperăm, vor înţelege că valorile democratice şi drepturile omului nu trebuie niciodată considerate ca fiind garantate şi că orice derapaj poate avea consecinţe tragice”, a conchis Ligia Deca.

Anunțul fost făcut la împlinirea a 35 de ani de la debutul Revoluției Române din Decembrie 1989.

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu. Revoluţia de la Timişoara, care a cuprins evenimentele din intervalul 16-20 decembrie 1989, a iniţiat procesul de dărâmare a totalitarismului din România, după cum precizează politologul Vladimir Tismăneanu în lucrarea „Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009). “A fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (…) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale”, subliniază Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată.

La 16 decembrie 1989, mai mulţi credincioşi din oraş demonstrau paşnic, în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria, faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la aceasta aderând studenţi, muncitori şi alţi locuitori ai Timişoarei. Se formează coloane de timişoreni care se îndreaptă către centrul oraşului. Izbucneşte, astfel, o revoltă anticomunistă pe fondul scăderii dramatice a nivelului de trai al populaţiei, ca şi al destrămării sistemului comunist european în fostele ţări socialiste, menţionează lucrarea “Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

În scurt timp, Piaţa Maria a fost ocupată de câteva sute de persoane, care au scandat „Libertate”, „Dreptate” şi care cântau „Deşteaptă-te, române!”, iar coloanele de manifestanți s-au îndreptat spre Comitetul judeţean al Partidului Comunist Român (PCR).