Connect with us

CONSILIUL UE

Regulament: Statele UE au pledat pentru o mai bună coordonare a achiziționării de gaze în comun. Gazele rusești, excluse

Published

on

© European Union

Miniștrii energiei din UE au convenit asupra conținutului propunerii de regulament al Consiliului privind noi măsuri de urgență temporare pentru a limita prețurile ridicate ale energiei și pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării. Noile măsuri vor îmbunătăți solidaritatea în cazul unei urgențe reale și al unui deficit real de aprovizionare cu gaze, vor asigura o mai bună coordonare a achiziționării de gaze în comun, vor limita volatilitatea prețurilor gazelor și energiei electrice și vor stabili indici de referință fiabili pentru prețul gazelor, potrivit comunicatului Consiliului UE. 

Noile norme vor permite statelor membre și întreprinderilor din domeniul energiei să achiziționeze gaze în comun de pe piețele mondiale. Comasarea cererii la nivelul UE va asigura faptul că țările UE au o pârghie mai bună în ceea ce privește achiziționarea de gaze de pe piețele mondiale și că statele membre nu supralicitează una împotriva celeilalte în acest proces.

UE va angaja un prestator de servicii care să calculeze cererea agregată și să caute oferte pe piețele mondiale pentru a satisface cererea totală.

Statele membre vor impune întreprinderilor naționale obligația să utilizeze prestatorul de servicii respectiv pentru a agrega cererea de volume de gaze la un nivel de 15% din obligațiile lor respective de constituire de stocuri de gaze pentru 2023 (aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi pentru UE în ansamblu). Peste nivelul de 15%, agregarea va fi voluntară, dar se va baza pe același mecanism.

Într-o a doua etapă, întreprinderile din sectorul gazelor și întreprinderile care consumă gaze pot alege să achiziționeze gaze prin intermediul platformei, individual sau în cadrul unui consorțiu, de la producători sau furnizori de gaze ale căror oferte au corespuns cererii agregate.

Regulamentul include, de asemenea, dispoziții de creștere a transparenței licitațiilor preconizate și încheiate și a achizițiilor pentru aprovizionarea cu gaze, întreprinderile având obligația de a notifica în prealabil Comisia și statele membre în cazul în care intenționează să achiziționeze peste 5 TWh/an (puțin peste 500 de milioane de metri cubi).

Statele membre au precizat în mod explicit că gazele rusești vor fi excluse de la achiziționarea în comun.

Acestea au clarificat normele privind organizarea achiziționării în comun, selectarea prestatorului de servicii și participarea la achiziționarea în comun. În special, a fost clarificat faptul că sarcinile prestatorului de servicii includ o clauză de proporționalitate pentru a asigura egalitatea de tratament între întreprinderile mai mari și cele mici. Statele membre au stabilit, de asemenea, modul în care capacitatea subutilizată a infrastructurii ar urma să fie utilizată mai eficient.

Au fost detaliate, de asemenea, măsurile în materie de transparență, pentru a proteja informațiile comerciale confidențiale.

Noul indice de referință pentru prețurile gazelor

Regulamentul îi încredințează Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) sarcina de a elabora un nou indice de referință al prețurilor complementar, care va asigura prețuri stabile și previzibile pentru tranzacțiile cu GNL. Noul indice de referință va fi disponibil până la 31 martie 2023. Motivul este că multe contracte de furnizare a gazelor din Europa sunt indexate în funcție de principala bursă europeană de gaze, Title Transfer Facility (TTF), care este o platformă virtuală de tranzacționare a gazelor utilizată pe scară largă pentru tranzacțiile cu gaze în UE. TTF este principalul indice de referință utilizat pentru stabilirea prețurilor gazelor în contractele angro, care, la rândul lor, definesc prețurile de pe piețele cu amănuntul. Cu toate acestea, TTF nu mai reflectă cu acuratețe prețul tranzacțiilor cu GNL din UE.

Regulamentul va introduce, de asemenea, o limită de preț pentru tranzacțiile efectuate în aceeași zi în cadrul TTF. Acest mecanism de gestionare a volatilității intrazilnice va preveni fluctuațiile excesive ale prețurilor în cursul unei zile de tranzacționare. Acest lucru va împiedica creșterea și scăderea drastică a prețurilor instrumentelor financiare derivate dincolo de limita superioară și inferioară a coridorului de creștere a prețurilor intrazilnic. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) va avea sarcina de a contribui la punerea în aplicare a mecanismelor de întrerupere a tranzacționării („întrerupătoare de circuit”) în cazul tranzacționării de instrumente financiare derivate intrazilnice.

În acest sens, statele membre au precizat că mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice va fi instituit pentru toate instrumentele financiare derivate pe mărfuri energetice.

Mecanismul de corecție a pieței

Propunerea de regulament includea inițial un cadru general pentru introducerea unui posibil „mecanism de corecție a pieței” temporar pentru a limita prețurile gazelor tranzacționate în cadrul TTF. Ulterior, la 22 noiembrie 2022, Comisia a prezentat o propunere paralelă (bazată, de asemenea, pe articolul 122 din tratat) conținând detaliile specifice ale unui mecanism de corecție a pieței. Prin urmare, Consiliul a eliminat dispozițiile privind mecanismul de corecție a pieței din acest regulament, pentru a aborda chestiunea separat și în mod coerent. Consiliul va analiza acum propunerea privind un mecanism de corecție a pieței și va încerca să ajungă la un acord politic cât mai curând posibil.

Măsuri suplimentare de solidaritate

Regulamentul introduce măsuri suplimentare de solidaritate în cazul unui deficit real de aprovizionare cu gaze, care completează normele existente. Noile norme permit statelor membre să reducă consumul de gaze neesențial al consumatorilor protejați (cum ar fi încălzirea în exterior sau încălzirea piscinelor rezidențiale din gospodării), pentru a putea furniza gazele serviciilor și industriilor esențiale. Consumul esențial al consumatorilor protejați (cum ar fi încălzirea locuințelor, a școlilor și a spitalelor) va fi protejat în toate circumstanțele. Statele membre vor avea libertatea de a defini ce înseamnă consum de gaze neesențial.

De asemenea, noile norme extind măsurile care permit statelor membre să solicite solidaritate din partea altor state membre la cazurile în care statele membre respective nu sunt în măsură să asigure volumele critice de gaze necesare pentru sistemul lor de energie electrică. Statele membre au clarificat excepțiile de la aceste norme, de exemplu pentru volumele esențiale de aprovizionare cu gaze pentru consumatorii protejați în virtutea principiului solidarității (gospodării, anumite servicii sociale), aprovizionarea cu gaze pentru energia electrică necesară pentru a produce și a transporta gaze sau anumite infrastructuri și instalații critice esențiale pentru funcționarea serviciilor militare, de securitate națională și de ajutor umanitar.

Regulamentul extinde, de asemenea, măsurile de solidaritate la statele membre cu instalații GNL.

Regulamentul stabilește o serie de norme implicite pentru partajarea gazelor în cazul unei urgențe reale. Normele implicite se vor aplica numai în cazul în care statele membre nu au încheiat acorduri bilaterale de stabilire a modalităților de acordare a solidarității, astfel cum se prevede în Regulamentul privind securitatea aprovizionării. Până în prezent, au fost încheiate doar șase din posibil 40 de acorduri de solidaritate.

În ceea ce privește prețul gazelor de solidaritate, statele membre au convenit ca acele state membre care beneficiază de solidaritate să acopere prețul de piață al gazelor, pe lângă costurile procedurilor judiciare sau de arbitraj și alte costuri indirecte, inclusiv rambursarea daunelor financiare sau de altă natură rezultate din întreruperea consumului clienților, cu condiția să nu depășească 100% din prețul gazelor. În cazul în care acoperă astfel de costuri, statele membre pot solicita Comisiei să decidă dacă o compensație mai mare este considerată adecvată.


Regulamentul urmează să fie adoptat în mod oficial de către Consiliu, împreună cu un acord cu privire la propunerea privind un mecanism de corecție a pieței, în cadrul următoarei reuniuni extraordinare a Consiliului Energie. Comisia a prezentat această propunere la 18 octombrie, în temeiul articolului 122, care este prevăzut pentru situații de urgență. Propunerea este o urmare a concluziilor Consiliului European din 20 și 21 octombrie.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

Published

on

© European Union, 2023

UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată, a atras atenția ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a participat vineri la reuniunea Consiliului justiție și afaceri interne, ce a avut loc sub auspiciile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al Ministerului Justiției, subiectele aflate pe ordinea de zi au vizat îmbunătăţirea cooperării judiciare și lupta împotriva criminalității organizate, precum și urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina.

Miniştrii Justiţiei au susținut propunerea Comisiei de a iniţia un nou instrument dedicat transferului de proceduri în materie penală, care să contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cooperării judiciare.

”România a pledat, în mod constant, în favoarea adoptării unui instrument european privind transferul de proceduri. În acest context, trebuie să fim conştienţi că UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată. Alături de colegii mei din Olanda şi Belgia, susţin necesitatea unei reacţii comune rapide, care să genereze un răspuns judiciar ferm şi devastator împotriva acestui flagel. Trebuie să oprim circuitul ororilor în care sunt angrenate victimele traficului de persoane şi să protejăm cu adevărat victimele acestui fenomen. Eurojust trebuie susţinut şi România va oferi tot sprijinul necesar pentru consolidarea acestei instituţii vitale pentru bunul mers al cooperării judiciare”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul Consiliului JAI.

Dezbaterea referitoare la urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina s-a axat pe progresele înregistrate la nivel internațional şi european în acest domeniu. În cadrul reuniunii, procurorii suedezi cu experiență în investigarea crimelor de război au prezentat jurisprudenţa relevantă.

”Autoritățile române s-au alăturat fără ezitare eforturilor depuse de Curtea Penală Internațională, de Eurojust și de autoritățile judiciare ale Statelor Membre în investigarea crimelor internaționale deosebit de grave comise în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Astfel, PICCJ, prin Procurorul General, a semnat, în octombrie 2022, la Haga, Amendamentul la Acordul de creare a unei Joint Investigation Team pentru investigarea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanității, la nivelul Eurojust, cu participarea Oficiului Procurorului General al Curţii Penale Internaţionale. Considerăm că munca Eurojust de conservare şi stocare a probelor culese din teatrul de război va fi extrem de utilă procurorilor şi judecătorilor în viitoarele proceduri, de aceea Statele Membre şi Comisia Europeană trebuie să continue să susţină, inclusiv logistic, Eurojust. În sfârşit, suntem favorabili propunerilor Comisarului Reynders de a extinde competența EPPO la fapte de încălcare a sancţiunilor şi deschişi să studiem, alături de statele membre, posibilitatea creării unui oficiu al unui Procuror special desemnat pentru aceste investigaţii în marja Eurojust,”, a evidențiat oficialul român.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a pledat vineri pentru înființarea unui parchet internațional care să colecteze probe ale crimelor de agresiune comise de Rusia în Ucraina, ca pas premergător al instituirii unui tribunal care să judece aceste acte.

El a anunțat că tema va fi abordată săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni între mai mulți membri ai Comisiei Europene și oficiali ucraineni, găzduită de Kiev.

Recent, ministrul german de externe a solicitat înființarea unui tribunal special pentru judecarea regimului Putin pentru invazia din Ucraina.

Un astfel de apel a fost lansat și de țările baltice, printr-un demers comun al miniștrilor de externe ai Estoniei, Lituaniei și Letoniei, răspunzând solicitărilor repetate înaintate de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de interne Lucian Bode a participat, joi, la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Stockholm, context în care a avut o întrevedere cu omologul suedez, țară care deține președinția Consiliului UE, și cu omologul austriac, cel care în decembrie anul trecut a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen.

“I-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României”, a afirmat Bode despre întâlnirea cu ministrul de interne, Gerhard Karner, potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook de a ministrului

“În ceea ce privește relația cu Austria, am discutat cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, și sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut. Totodată, i-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României, astfel încât procesul de aderare la spațiul Schengen să se finalizeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât noile date prezentate la Stockholm de către agenția europeană FRONTEX confirmă încă o dată că România nu se află pe principala rută de migrație din Balcani”, a scris, pe Facebook, ministrul Lucian Bode.

 

Citiți și Consiliul JAI se reunește în Suedia pentru prima oară după respingerea aderării României la Schengen. România promite să continue discuțiile pentru identificarea unei soluții

Despre întâlnirea cu omologul suedez, ministrul de interne a precizat că i-a solicitat acestuia un plan concret pentru deblocarea dosarului Schengen în perioada următoare.

“Mă bucur că Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene se va implica activ în favoarea României, extinderea spațiului Schengen fiind una dintre prioritățile anunțate. Un prim pas important a fost făcut deja și apreciez decizia Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene de a demara de îndată consultări cu toți partenerii europeni în vederea identificării modalităților concrete de a debloca acest dosar”, a mai scris ministrul de Interne.

Lucian Bode a participat, joi, la Stockholm la secțiunea afaceri interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

“Alături de miniștrii afacerilor interne din statele membre și partenerii europeni am abordat subiecte deosebit de importante pentru România și pentru Uniunea Europeană, precum combaterea criminalității organizate și reducerea migrației ilegale către UE și, evident, aderarea României la spațiul Schengen. În dialogul cu partenerii europeni am adus în discuție subiectul care ne preocupă cel mai mult în momentul de față – aderarea României la spațiul Schengen. În context, am subliniat că România a îndeplinit și îndeplinește în continuare toate condițiile de aderare și am cerut soluționarea acestui dosar cât mai curând posibil. Până la luarea deciziei de aderare, am transmis tuturor partenerilor europeni determinarea României de a continua implementarea la cele mai înalte standarde a tuturor condițiilor de aderare, așa cum au constatat partenerii europeni în cadrul celor 2 exerciții de evaluare voluntară din România”, a mai spus ministrul de interne.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI se reunește în Suedia pentru prima oară după respingerea aderării României la Schengen. România promite să continue discuțiile pentru identificarea unei soluții

Published

on

© European Commission/ Facebook

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Politica UE în materie de migrație, lupta împotriva crimei organizate și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei vor fi pe ordinea de zi, prima zi a reuniunii fiind dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va axa pe chestiuni legate de justiție.

Astfel, conform președinției suedeze, la 26 ianuarie, miniștrii migrației vor discuta despre politica de returnare, inclusiv despre cooperarea cu țările terțe.

Aceștia vor discuta, de asemenea, despre modul în care se poate asigura o abordare eficientă la nivelul întregului guvern pentru a face față provocărilor legate de migrație

De altfel, Comisia Europeană a prezentat marți noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene, în timp ce cele 27 de state membre se pregătesc pentru o luptă pe acest subiect exploziv din punct de vedere politic în cadrul unei serii de reuniuni cheie în următoarea perioadă – reuniunea informală a miniștrilor de interne din țările UE, care se desfășoară joi la Stockholm, și summitul informal al liderilor europeni, din 9-10 februarie, la Bruxelles. Ambele reuniuni au o importanță cheie pentru obiectivul României de a adera la Schengen, dată fiind opoziția invocată de Austria din cauza migrației clandestine.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

“Discuţiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu preşedinţia suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm pentru identificarea unei soluţii cât mai curând posibil”, se arată în postarea ministrului din 18 ianuarie.

 

Precedenta reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a fost una formală şi s-a desfăşurat în zilele de 8-9 decembrie 2022, la Bruxelles, având ca principal subiect pe ordinea de zi votul asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen. În urma votului, Croaţia a primit undă verde pentru aderare, în timp ce România şi Bulgaria au primit vot de respingere.

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat sâmbătă, în ajunul unei vizite în Bulgaria, că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.11 hours ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.12 hours ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.12 hours ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Eugen Tomac14 hours ago

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

U.E.15 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că va continua ”să discute cu Rusia”, în pofida criticilor, dar lansează un apel la adresa Chinei de a se pronunța împotriva ”războiului imperialist” din Ucraina

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

NATO17 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

CONSILIUL UE18 hours ago

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

NATO17 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 day ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO2 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO2 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL3 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO5 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending