România este mândră să contribuie la lupta constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanității, fiind pe listele patrimoniului universal cu opt obiective și ansambluri cultural-istorice și naturale, dar și cu șapte tradiții pe lista patrimoniului intangibil, a precizat marți președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la aderarea țării noastre la UNESCO, potrivit Agerpres.

”În noiembrie 1945, într-o lume care începea reconstrucţia după devastarea şi traumele provocate de cel de al doilea război mondial, constituirea UNESCO era una dintre cele mai importante manifestări ale voinţei umanităţii de a-şi construi un viitor mai bun: <<dacă războaiele se nasc în mintea oamenilor, atunci în mintea oamenilor trebuie construită protejarea păcii>>. Cu această convingere, cu afirmarea acestui principiu s-a pornit la drum în urmă cu 75 de ani. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Cultură şi Ştiinţă (UNESCO) este expresia celor mai nobile idealuri care fundamentează sistemul Naţiunilor Unite: asigurarea păcii şi cooperării internaţionale prin acces la educaţie, eliminarea discriminărilor sociale, protejarea patrimoniului cultural şi natural, încurajarea comunicării şi schimburilor ştiinţifice”, a precizat Orban, la masa rotundă ”Patrimoniul mondial UNESCO din România – provocări şi soluţii”, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Președintele Camerei Deputaților a amintit că România a devenit parte parte a acestei organizaţii în urmă cu 65 de ani, în iulie 1956, la zece ani de la fondarea acesteia.

”România este mândră să contribuie la această luptă constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanităţii. Astăzi suntem prezenţi în listele patrimoniului universal cu 8 obiective şi ansambluri cultural-istorice şi naturale şi cu 7 tradiţii înscrise în lista patrimoniului intangibil. Este rezultatul muncii specialiştilor care au cercetat şi au realizat documentaţia complexă necesară în procesul de nominalizare şi este, de asemenea, rezultatul implicării comunităţilor locale. Să le mulţumim pentru eforturile pe care de decenii le fac pentru a obţine recunoaşterea cuvenită patrimoniului nostru cultural”, a adăugat Orban.

Acesta și-a exprimat speranța ca dezbaterile de anul acesta să ducă la soluții mai bune și eficiente pentru valorificarea patrimoniului și pentru dezvoltarea obiectivelor organizației.

”Material sau non-material, patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul cu valorile venite din trecut. Voi urmări cu mare interes dezbaterile din anul acesta şi sper ca ele să conducă la soluţii mai bune şi mai eficiente atât pentru valorificarea patrimoniului cât şi pentru dezvoltarea altor obiective ale organizaţiei, pentru educaţie, cultură şi ştiinţă în România”, a conchis preşedintele Camerei Deputaţilor.

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a participat marți la reuniunea de informare online pentru ambasadori și diplomați acreditați la ONU, privind activitatea Lancet COVID-19 Commission, creată în iulie 2020 în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale, echitabile și de durată la pandemia de COVID-19,  informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Discuțiile s-au concentrat asupra situației actuale generate de pandemie și a principalelor provocări: accesul universal la vaccinuri și tratamente; condiții sigure pentru reluarea muncii, a activităților școlare și călătoriilor; implicații financiare și fiscale globale ale pandemiei; rolul diplomației globale în combaterea pandemiei.

Evenimentul a fost găzduit de Reprezentantul Permanent al Columbiei la ONU, ambasadorul Guillermo Fernandez de Soto Valderrama și Profesorul Jeffrey D. Sachs, unul dintre cei mai apreciați experți la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile, Președinte al organizației UN Sustainable Development Solutions Network și al Lancet COVID-19 Commission.

„Fiind rezultatul interconectării globale, consecințele pandemiei de COVID-19 pot fi gestionate doar folosind avantajele interconectării globale: coordonarea politicilor de răspuns, maximizarea beneficiilor oferite de statutul de membru în diferite organizații internaționale, schimbul de informații și bune practici, distribuția pe scară largă a vaccinurilor și tratamentelor, cooperarea tehnologică”, a declarat ambasadorul României la ONU. 

„În centrul eforturilor de diminuare a efectelor pandemiei trebuie să se afle încrederea în instituții, în guverne, în parteneri și interlocutorii internaționali. Absența încrederii subminează răspunsul sistemelor de sănătate publică, amenință coeziunea socială, incită la violență și conflict și alimentează dezinformarea. Mai multă încredere înseamnă mai multă cooperare și mai puține conflicte”, a adăugat acesta. 

Diplomatul român a opinat, totodată, că diplomația păstrează un rol central în aceste demersuri: “Sperăm că această criză se va încheia curând, însă nu există dubii că efectele sale vor rămâne prezente pe termen lung. Revoluția digitală și folosirea tehnologiilor disruptive fac acum parte din viața cotidiană a oamenilor, iar viitorul se va baza tot mai mult pe conectivitate, rețele fluide și colaborare. Ca practicanți ai relațiilor internaționale, diplomații au datoria fundamentală de a reprezenta interesele țărilor lor”.

Mai mult, ambasadorul a subliniat faptul că peste tot în lume, oamenii se află în competiție, stabilesc ierarhii de putere și caută prestigiu; în același timp, resursele naturale sunt supra-exploatate, cu costuri enorme pentru mediul înconjurător, punând în pericol viitorul generațiilor următoare. De aceea, diplomația globală trebuie să se bazeze pe un recurs comun la rațiune.

„În primul rând, trebuie să fim conștienți că acțiunile noastre au capacitatea de a afecta întreaga planetă. În al doilea rând,  trebuie redus potențialul de conflict rezultat din așa-numita tragedie a resurselor globale comune. În al treilea rând, indiferent cum vom modifica structurile de guvernanță globală, obiectivul general trebuie să fie sustenabilitatea. Și, în al patrulea rând, acțiunile noastre trebuie să se bazeze pe date riguroase; adevărul științific nu dispare dacă ne facem că nu îl vedem – din contră, consecințele sale devin mai acute”, a punctat Ion Jinga.

În final, ambasadorul a amintit că miercuri, 7 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, președintele României, Klaus Iohannis, găzduiește la București un eveniment organizat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, pe tema „Schimbările climatice, relația om – natură și sănătatea publică”, obiectivul fiind generarea unei dezbateri cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice, relația dintre degradarea mediului înconjurător și apariția pandemiilor, precum și măsuri pentru a întări reziliența sistemului românesc de sănătate în fața acestor provocări. 

Finlanda a fost desemnată, pentru al patrulea an la rând, cea mai fericită țară din lume, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) publicat vineri, la un an după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat pandemia de coronavirus, informează DPA, citat de Agerpres.

Experții au precizat că ”nu este o surpriză”, menționând că statul finlandez ”s-a clasat mereu pe un loc fruntaș în ceea ce privește măsurile de încredere reciprocă care au contribuit la protejarea vieților și a comunităților în perioada pandemiei”.

Finlanda este una dintre cele 23 de state incluse în raport care au o femeie în fruntea guvernului. Acestea ”au tins spre a favoriza o politică care să aibă drept obiectiv bunăstarea generală, iar din această perspectivă, sistarea transmiterii comunitare a reprezentat o alegere încă şi mai evidentă pentru ele”.

Raportul mondial asupra fericirii are la bază sondaje Gallup realizate pe perioada a trei ani referitoare la percepţia despre sine a cetăţenilor fericiţi.

Criteriile utilizate pentru evaluare au inclus Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, speranţă de viaţă sănătoasă, libertatea, precum şi felul în care este percepută corupţia la nivel guvernamental şi al mediului de afaceri.

Danemarca, Elveţia, Islanda, Olanda, Norvegia, Suedia, Luxemburg şi Noua Zeelandă s-au clasat de asemenea printre primele 10 state.

În top apare şi România, pe locul 46 din cele 149 de țări analizate.

Statele Unite ocupă locul al 20-lea, Rusia al 77-lea, China al 85-lea, iar India al 140-lea.

La polul opus se află Rwanda, Zimbabwe şi Afganistan.

Raportul, comandat de Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Sustenabilă din cadrul ONU, a fost dat publicităţii cu prilejul Zilei Mondiale a Fericirii, marcată pe 20 martie.