Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reprezentantul României la ONU a evidențiat, în cadrul Comisiei pentru dezvoltare socială, rolul tehnologiilor digitale și progresele industriei digitale românești

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a susținut luni o intervenție în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 59-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială, în care a evocat rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și progresele industriei digitale românești

Tema prioritară a actualei sesiuni este: „Tranziția socială justă către dezvoltarea durabilă: rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială și asigurarea bunăstării tuturor”, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Diplomatul român a arătat că, în actualul context marcat de pandemia cu COVID-19, pe măsură ce procesul de refacere și reconstrucție a societăților avansează, importanța tehnologiei digitale crește. Utilizarea acesteia a devenit deja esențială în aproape fiecare aspect al răspunsului global la pandemie, tehnologia deținând un rol central în menținerea funcționării economiilor și a sistemelor de sănătate, formării tinerilor și conectării actorilor sociali.

Implementarea Foii de parcurs pentru cooperare digitală (Roadmap for Digital Cooperation), lansată de Secretarul General al ONU, evidențiază însă și realitatea că, în era interconectivității, 87% din populația statelor dezvoltate utilizează internetul, în timp ce acest procent este de doar 19% în rândul țărilor cele mai puțin dezvoltate, ceea ce afectează accesul acestor state la prosperitate.

Subliniind, în acest context, necesitatea generării unui parteneriat global între guverne și alți actori relevanți în domeniu, în vederea asigurării accesului inclusiv și echitabil la tehnologiile digitale, a evidențiat faptul că Romania  se situează între primele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește conectivitatea, grație utilizării extinse a internetului  în bandă largă ultra-rapidă și a rețelelor fixe de mare capacitate, dar și din punct de vedere al numărului absolvenților în domeniul IT&C.

Exemplificând progresele industriei digitale românești și potențialul țării noastre de a deveni un centru remarcabil de inovație, reflectate inclusiv în crearea unor centre R&D și existența unui ecosistem important de proiecte de tip start-up, a amintit succesul inițiativei UiPath, primul “unicorn tehnologic” din România, evaluat în prezent la peste 35 de miliarde de dolari.

Digitalizarea educației și adaptarea sistemului educațional la progresul tehnologic au devenit o prioritate în anul 2016, odată cu lansarea, de către Președintele României, a proiectului național „România educată”, iar în anul 2020 a demarat elaborarea Strategiei de digitalizare a educației în școli. Unul din obiectivele majore ale României în domeniul dezvoltării îl reprezintă asigurarea incluziunii sociale. Sectorul digital este un exemplu în acest sens, România având unul dintre cele mai ridicate procente de femei care lucrează în domeniul IT, din întreaga Europă.”  

În același timp, ambasadorul Jinga a atras atenția cu privire la riscurile generate de utilizarea tehnologiei digitale fără respectarea normelor de drept internațional: „Mulțumită internetului, astăzi audiența se află întotdeauna în aceeași cameră cu noi, iar tehnologia informației a devenit parte a vieții noastre.  Dar revoluția tehnologică nu aduce doar oportunități, ci și provocări și amenințări. Folosirea tehnologiilor digitale cu desconsiderarea normelor de drept internațional – inclusiv încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar – poate genera excluziune și inegalități, supraveghere abuzivă, informații false și criminalitate cibernetică. Omenirea nu poate profita din plin de beneficiile erei digitale fără mobilizarea unei cooperării globale, menite să contracareze aceste pericole potențiale.”  

Referindu-se la securitatea cibernetică, a punctat succesul înregistrat de România în identificarea unor soluţii de securitate digitală utilizate astăzi la nivel global, precum Bitdefender, dar și găzduirea de către ţara noastră a Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice. 

“Lumea digitală poate avea și o fațetă mai întunecată, dar ea ne oferă și nenumărate beneficii, cu condiția să știm să le folosim în respect față oameni, națiuni și planeta pe care trăim. Omenirea are astăzi șansa de a reconstrui mai bine decât a făcut-o în trecut, iar utilizarea tehnologiilor digitale este vitală pentru o societate inclusivă și sustenabilă. Vom reuși acest lucru, dacă vom ști să ne adaptăm noii lumi. Așa cum spunea John F. Kennedy: „Schimbarea reprezintă legea vieții, iar cei care privesc doar spre trecut sau prezent vor rata, cu siguranță, viitorul.”

România este o prezență activă în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Socială. Țara noastră a prezidat, prin Reprezentantul Permanent la ONU, sesiunile 53 și 54 ale Comisiei (2015 – 2016) și a deținut funcția de vice-președinte la sesiunile 55 (2017), respectiv, 56 (2018) ale CSocD.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

NATO

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

Published

on

© MApN/ Facebook

Generalul locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE, la Cartierul General al NATO din Bruxelles, informează luni Ministerul Apărării Naționale.

”De multe ori am auzit spunându-se că “orice început are un sfârșit și orice sfârșit poate să fie un nou început”! Astăzi este potrivit și pentru mine! Este ultima mea zi de lucru ca Reprezentant Militar al României la NATO și UE. Acum spun cu ușurință că patru ani au trecut foarte repede, însă fiecare zi a avut o încărcătură specifică. Nu-mi propun să detaliez sau să fac un bilanț al activităților RMR din această perioadă pentru simplul motiv că fiecare dintre dumneavoastră știți foarte bine subiectele și sarcinile pe care le-am avut și pe care le-am îndeplinit împreună. Deși ați fost parte la toate acestea și ați contribuit definitoriu la realizarea lor, reamintesc numai dezvoltările NATO în țara noastră, documentele de referință pentru următorii ani în Alianță și Uniune, pentru prima dată perioada de “președinție” la UE, reprezentarea țării cu cinste la evenimente precum 01 Decembrie sau NATO Charity Bazaar, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. Toate acestea și foarte multe altele au însemnat un efort considerabil, responsabilitate, implicarea și devotamentul dumneavoastră”, a spus generalul-locotenent Dumitru Scarlat.

Generalul Dumitru Scarlat este născut pe 18 ianuarie 1965, la Malu cu Flori, județul Dâmbovița. 

Între 2014 și 2017 şef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar din 2017 este reprezentantul militar al României la NATO și UE. Vorbitor de limba engleză și spaniolă, generalul Dumitru Scarlat a fost propunerea fostului ministru al Apărării Naționale, Gabriel Beniamin Leș, pentru funcția de șef al Statului Major al Apărării.

Scarlat are mai multe decorații obținute de-a lungul carierei militare, între care „Virtutea Militară” în grad de ofițer obținută în 2004 și „Legiunea de Merit”, distincție primită din partea Departamentului Apărării al Statelor Unite în 2017.

Între anii 2003 și 2004 a fost comandant al Batalionului 151 Infanterie (Iaşi) al Brigăzii 15 Mecanizat şi a participat la misiunea „ENDURING FREEDOM”, în Afganistan

Continue Reading

SUA

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut apel la parlamentarii georgieni să aprobe un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”După aproape șase luni de negocieri, cetățenii Georgiei au arătat clar că doresc o încetare a crizei politice și o cooperare între membrii aleși ai Parlamentului pentru a aborda provocările cu care se confruntă țara, inclusiv cele regionale, criza economică și criza de COVID-19. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană și Statele Unite fac apel la toţi membrii Parlamentului georgian pentru a semna acordul pe care propus preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

”Acceptarea acestui compromis demonstrează curaj și un angajament din partea tuturor părților de a pune nevoile cetățenilor Georgiei pe primul loc, mai presus de interesele oricărui partid politic”, mai este precizat în comunicat.

Această declarație ilustrează reluarea activă a consultărilor dintre Bruxelles și Washington cu privire la vecinii sudici și vestici ai Rusiei.

Acordul dat publicității urmărește să consolideze independența sistemului judiciar, contribuind la îmbunătățirea proceselor electorale și la ”un parlament capabil să reprezinte mai bine vocile tuturor georgienilor”.

Compromisul propus urmăreşte, de asemenea, să ajute Georgia să facă faţă provocărilor pandemiei de COVID-19 şi să îşi păstreze ”interesele în materie de securitate şi stabilitate” în regiune.

El îndeamnă părţile să rezolve în termen de o săptămână cazurile în care ”justiţia a fost percepută ca fiind politizată” după protestele din 2019 prin adoptarea de amnistii sau a unor măsuri similare în privinţa sentinţelor.

”Părţile îşi recunosc poziţiile divergente în ceea ce priveşte alegerile din 2020 şi acceptă să îşi asume mandatele parlamentare şi să participe la viitoarele alegeri pe baza reformelor convenite” în acest acord.

Textul solicită alegeri conform unui sistem ”în întregime proporţional” şi ”criterii clare” pentru numărarea voturilor, precum şi invitarea ”unor experţi internaţionali” pentru soluţionarea oricăror litigii care ar putea să apară.

Georgia traversează o criză politică declanşată după alegerile legislative din octombrie, când opoziţia a acuzat trucarea rezultatelor pentru ca partidul Visul Georgian să se menţină la putere. Partidele de opoziţie au cerut noi alegeri şi au refuzat să facă parte din noul parlament.

Criza s-a adâncit în februarie odată cu arestarea şi procesul intentat liderului principalei coaliţii de opoziţie, Nika Melia, acuzat de instigarea la violenţă în timpul protestelor din 2019.

Premierul georgian a demisionat şi mii de susţinători ai opoziţiei s-au adunat în capitală pentru a protesta împotriva arestării lui Melia.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a încercat o mediere între guvern şi opoziţie cu scopul de a reduce tensiunile şi de a împiedica astfel un regres al progreselor democratice obţinute.

Continue Reading

SUA

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi26 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda55 mins ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO1 hour ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș17 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA17 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE19 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending