Aliații din cadrul NATO sunt profund îngrijorați de recentele activități maligne desfășurate de Rusia pe teritoriul aliat, inclusiv de cele care au dus la investigarea și inculparea mai multor persoane în legătură cu activități ostile de stat care afectează Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, se arată într-un comunicat emis joi.

Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse. Acestea includ acte de sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride. În acest sens, Aliații din cadrul NATO își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.

„Susținem și suntem solidari cu aliații afectați. Vom acționa individual și colectiv pentru a aborda aceste acțiuni și vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că Alianța și Aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride. Condamnăm comportamentul Rusiei și solicităm Rusiei să își respecte obligațiile internaționale, la fel ca și Aliații pe ale lor. Acțiunile Rusiei nu îi vor descuraja pe Aliați să continue să sprijine Ucraina”, se transmite în comunicat.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina pregătește șapte noi acorduri de securitate, inclusiv cu Statele Unite.

”Pregătim șapte noi documente de securitate pentru țara noastră – acorduri bilaterale de securitate, inclusiv un acord de securitate cu Statele Unite… Armament, finanțe, cooperare politică – astăzi am lucrat cu echipa la detaliile specifice ale acestor documente și avem deja texte preliminare ale unora dintre aceste acorduri. Completăm proiectele de acorduri cu oportunități mai solide pentru Ucraina și pentru securitatea noastră comună cu partenerii. În mod evident, orice mijloc de a ne spori protecția împotriva terorii rusești are o prioritate specială”, a precizat Zelenski în tradiționala adresare către națiune, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene.

Citiți și: Ucraina și SUA au demarat tratativele pentru un acord bilateral de securitate, anunță Zelenski după o convorbire telefonică cu Biden

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, astfel de înțelegeri fiind semnate până în prezent de președintele Volodimir Zelenski cu Finlanda, Canada, Italia, Germania, Franța, Danemarca, Olanda, Marea Britanie și Letonia.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri fiind demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie. 

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Revenind la intervenția lui Zelenski, acesta a făcut trimitere și la summitul global pentru pace, despre care a spus că poate reprezenta un pas spre ”o mișcare reală către o pace justă”.

”Ne pregătim pentru acest summit și pentru această mișcare. Lucrăm îndeaproape cu partea elvețiană. Astăzi am convenit asupra ultimelor detalii și depunem toate eforturile pentru a ne asigura că la summit vor participa cât mai mulți lideri și cât mai multe țări. Aceasta este o chestiune de principiu. Lumea poate opri orice agresor. Dacă acționează în unitate și în conformitate cu regulile majorității – nicio agresiune nu poate rezista unei presiuni globale autentice. Și trebuie să acționăm cu toții împreună pentru a forța Rusia să facă pace”, a conchis președintele ucrainean.