Țările nu vor avea capacitatea să acopere diferența survenită în cazul în care Statele Unite își retrag finanțarea pentru misiunea de pace a ONU, a subliniat miercuri noul ministru german de Externe, Johann Wadephul, transmite Reuters, conform Agerpres.

”Nu vom putea fi integral capabili să acoperim diferența dacă SUA se retrag din finanțarea menținerii păcii”, a spus Wadephul într-o conferință de presă la reuniunea ministerială a ONU privind menținerea păcii în 2025, desfășurată la Berlin.

Între timp, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că operațiunile de menținere a păcii sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari și trebuie să se adapteze pentru a face față amenințărilor tot mai mari din prezent, anunță Națiunile Unite printr-un comunicat.

Conferința de două zile privind menținerea păcii, găzduită de guvernul Germaniei, a reunit peste 1 000 de participanți – inclusiv miniștrii apărării și de externe – pentru a reafirma angajamentul față de instrumentul emblematic al ONU pentru menținerea păcii și stabilității.

Acesta s-a încheiat miercuri cu o serie amplă de promisiuni, inclusiv 88 de unități militare și de poliție, formare specializată și investiții în tehnologii emergente și comunicații strategice.

Germania, care contribuie în prezent cu trupe la misiunile ONU din Sudanul de Sud, Liban și Sahara Occidentală, a anunțat o finanțare de 82 de milioane de euro (aproximativ 91,7 milioane de dolari), împreună cu angajamente în domeniul formării, al soluțiilor de energie regenerabilă și al tehnologiei dronelor.

”Germania continuă să fie un susținător ferm al menținerii păcii de către ONU”, a declarat ministrul apărării, Boris Pistorius.

Un total de 74 de state membre ale ONU au făcut promisiuni specifice, de la personal în uniformă la formare și sprijin strategic.

Acestea includ promisiuni care vor consolida unitățile militare și de poliție, inclusiv capacitățile de transport aerian și de desfășurare rapidă (53 de contribuții naționale), formarea specializată (59), îmbunătățirile tehnologice (18), promovarea Agendei privind femeile, pacea și securitatea (38) și siguranța și protecția (16).

Unsprezece țări s-au angajat, de asemenea, să îmbunătățească responsabilitatea și conduita, inclusiv sprijinul acordat fondului fiduciar pentru victimele exploatării și abuzurilor sexuale, iar opt națiuni sprijină eforturile ONU de combatere a dezinformării și a dezinformării prin comunicări strategice.

Cu toate acestea, veștile enunțate mai sus nu pot suplini contribuția substanțială a SUA. Aceasta se ridică la 27% din bugetul de 5,6 miliarde dolari alocat de ONU operațiunilor de menținere a păcii. De asemenea, Washingtonul furnizează 22% din bugetul central de 3,7 miliarde de dolari al ONU. Aceste plăți sunt obligatorii.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a arătat că ”întunericul” se întinde în lume, unde ”oriunde ne uităm, roadele Iluminismului sunt puse sub semnul întrebării de vocile iraționalității, ignoranței și izolaționismului”, informează EFE, citat de Agerpres.

”Pe măsură ce întunericul se întinde, riscăm să pierdem din vedere cel mai mare dar al Europei pentru civilizație: Iluminismul. Oriunde ne uităm, roadele Iluminismului sunt contestate de vocile iraționalității, ignoranței și izolaționismului”, a subliniat Guterres într-un discurs la Universitatea Catolică din Louvain (Leuven, Belgia), care i-a acordat vineri titlul de doctor honoris causa.

Secretarul general al ONU a remarcat că ”vocile naționalismului și izolaționismului sunt auzite din ce în ce mai tare, cu o reapariție periculoasă a politicii pumnului de fier”.

”Donatorii reduc drastic sprijinul umanitar și de dezvoltare, în timp ce bugetele apărării cresc vertiginos”, a atras atenția Guterres, într-o aluzie la decizia lui Trump de a reduce bugetul destinat programelor umanitare.

Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU, care contribuie la hrănirea a peste 100 de milioane de oameni din întreaga lume, se străduiește să acopere un deficit de finanțare de mai multe miliarde de dolari, informează Politico Europe.

Reducerile de fonduri au loc în timp ce nivelul foametei la nivel mondial crește, PAM avertizând că insecuritatea alimentară acută afectează în prezent 343 de milioane de persoane din 74 de țări. Potrivit lui Carl Skau, director executiv adjunct al agenției, criza bugetară forțează PAM să facă „alegeri de neimaginat”, inclusiv să reducă asistența alimentară pentru persoanele aflate în pragul înfometării.

Statele Unite au fost în mod tradițional cel mai mare donator al PAM, contribuind cu 4,5 miliarde de dolari în 2024. Cu toate acestea, înghețarea ajutoarelor și schimbarea priorităților sub Trump au dus la o scădere accentuată a sprijinului din partea Washingtonului.

PAM a solicitat 21,1 miliarde de dolari de la toți donatorii în 2024 pentru a ajuta 150 de milioane de persoane aflate în insecuritate alimentară, dar a primit mai puțin de jumătate din această sumă. Situația s-a deteriorat și mai mult în 2025, cu o finanțare prevăzută de doar 8,8 miliarde de dolari față de un necesar de 16,9 miliarde de dolari. Deficiențele existau și înainte de înghețarea ajutoarelor de către Trump, dar de atunci au fost exacerbate de acestea.

Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a participat miercuri, 26 februarie, la Segmentul la Nivel Înalt al celei de-a 58-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), desfășurat la Geneva.

În contextul crizelor multiple care afectează sistemul global al drepturilor omului, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul României pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și pentru apărarea principiilor fundamentale ale democrației și statului de drept, informează comunicatul oficial.

În intervenția sa, Emil Hurezeanu a evidențiat responsabilitatea statelor membre pentru apărarea universalității drepturilor omului. Acesta a pledat pentru menținerea unui Consiliu robust, imparțial și eficient, capabil să răspundă rapid, adecvat și ferm în fața abuzurilor și încălcărilor flagrante ale drepturilor omului.

Ministrul român a subliniat necesitatea consolidării mecanismelor internaționale de documentare și tragere la răspundere, inclusiv prin susținerea activității Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și a mecanismelor de investigație asupra încălcărilor drepturilor omului din Ucraina ca urmare a războiului de agresiune al Federației Ruse, precum și din alte regiuni afectate de crize umanitare și conflicte prelungite.

În marja reuniunii, Emil Hurezeanu s-a întâlnit cu Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk. Șeful diplomației române a exprimat apreciere pentru activitatea Oficiului Înaltului Comisar și a reconfirmat sprijinul României pentru independența și eficiența acestuia.

Mai mult, ministrul a evidențiat rolul activ al României în cadrul CDO, inclusiv în calitate de vicepreședinte în anul 2025, din partea Grupului Est-European, și angajamentul țării noastre pentru menținerea credibilității și eficienței mecanismelor ONU pentru drepturile omului.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind prioritățile și provocările actuale în domeniul drepturilor omului, cu accent pe importanța unei abordări coordonate și a implicării active a comunității internaționale.