Regiunile și orașele din UE subliniază că este necesară o mai mare implicare și o participare activă a acestora pentru a găsi noi modalități de coexistență durabilă și sigură a animalelor, a oamenilor și a carnivorelor mari, îmbunătățind în același timp biodiversitatea. Comitetul European al Regiunilor (CoR) consideră că statutul de protecție al anumitor specii ar trebui reevaluat periodic și că finanțarea UE ar trebui să acopere integral măsurile de prevenire a daunelor sau de compensare a acestora, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Recomandările redactate de Csaba Borboly (RO/PPE), președintele Consiliului Județean Harghita, au fost adoptate în cadrul sesiunii plenare din 17 aprilie. În timp ce subliniază că lupii, urșii și alte carnivore mari pot contribui în mod pozitiv la ecosisteme și că revenirea lor în multe zone din Europa reprezintă un succes semnificativ în materie de conservare, liderii locali și regionali susțin că este absolut necesar să se abordeze preocupările privind viața și siguranța oamenilor în general, în special în ceea ce privește zonele rurale, locuitorii și agricultura acestora.

„Nici un stat membru, nici România și nici o altă țară nu poate băga sub preș problema urșilor. Ar trebui să existe un buget separat al UE pentru a acoperi pagubele provocate de carnivorele mari. La nivelul UE, toate statele membre ar trebui să contribuie la resursele dedicate, chiar dacă nu există prădători mari, deoarece aceasta este o valoare comună a UE. Susținem guvernanța pe mai multe niveluri și subsidiaritatea pentru o politică eficientă privind carnivorele mari, îndemnând la o mai mare implicare a autorităților locale pentru a promova coexistența durabilă și îmbunătățirea biodiversității. Strategiile de coexistență ar trebui să fie specifice fiecărei locații în parte, să includă valorile culturale și condițiile de mediu și să fie concepute astfel încât să permită evaluarea rentabilității investițiilor financiare. Este nevoie urgentă de o mai bună monitorizare a măsurilor de atenuare pentru a promova o politică eficientă, bazată pe dovezi”, a declarat raportorul Csaba Borboly (RO/PPE), președintele Consiliului Județean Harghita.

Citiți și

Csaba Borboly, președintele CJ Harghita și raportor al CoR, susține introducerea procedurii de infringement împotriva țărilor UE care nu iau în serios compensarea daunelor provocate de carnivorele mari șeptelului sau culturilor

INTERVIU Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, raportor CoR, propune compensații directe din partea UE pentru comunitățile aflate în zone cu carnivore mari: Nivelul compensațiilor ar trebui să fie la fel în întreaga UE

„Statutul de protecție a lupilor și urșilor trebuie reevaluat periodic, în funcție de evoluția populațiilor lor. Salut modificarea statutului internațional al lupilor și urșilor de la “strict protejat” la “protejat”, astfel încât statele membre să aibă mai multă flexibilitate. Desigur, în același timp, trebuie să pledăm pentru o coexistență echilibrată între oameni, animale și carnivorele mari, în special în zonele rurale. Creșterea prezenței carnivorelor mari poate avea efecte pozitive asupra funcționării și rezilienței ecosistemelor și asupra conservării biodiversității și a proceselor ecologice, contribuind, printre altele, la controlul animalelor sălbatice; dar să nu uităm că totul trebuie să aibă o măsură, iar atunci când viața oamenilor începe să fie pusă în pericol, atunci trebuie să ne reevaluăm politicile”, a afirmat Daniel Buda (RO/PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.

Regiunile și orașele consideră că statutul de protecție al anumitor specii ar trebui reevaluat periodic, pe baza unor criterii obiective bazate pe Directiva Habitate, ținând cont de evoluția populațiilor acestora. Atunci când apar provocări în ceea ce privește coexistența cu carnivorele mari, ar trebui să se acorde prioritate îmbunătățirii măsurilor de prevenire, activităților educaționale și măsurilor de flexibilitate deja permise de legislația UE, în special utilizarea eficientă a derogărilor care nu ar trebui să fie subminate de actele juridice din statele membre.

Regiunile și orașele solicită Comisiei Europene să evalueze modul în care ar putea fi asigurată o finanțare mai bine orientată din fondurile UE pentru protecția biodiversității și coexistența cu carnivorele mari, dacă este necesar prin stabilirea unor mijloace adaptate de sprijin pentru comunitățile rurale în următorul buget multianual al UE. Ar trebui să fie obligatorie compensarea oricăror daune aduse animalelor sau culturilor, fructelor și legumelor, iar finanțarea UE ar trebui să acopere și costul măsurilor preventive. Mecanismele de despăgubire trebuie să fie oportune și accesibile tuturor fermierilor, fără birocrație.

CoR sprijină activitatea platformei UE pentru carnivorele mari și a proiectului pilot de creare a platformelor regionale pentru carnivorele mari și propune extinderea acestora cu sprijinul și îndrumarea adecvată a UE, pentru a promova schimbul de cunoștințe și de bune practici. În cele din urmă, invită Comisia Europeană să elaboreze o metodologie adecvată care să permită statelor membre să măsoare starea de conservare a carnivorelor mari cu ajutorul unor criterii armonizate și să elaboreze astfel politici realiste și coerente cu obiectivul de conservare și coexistență a acestora cu activitățile umane, în special cu creșterea animalelor.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat liniile de acțiune după maratonul de întâlniri pe care le-a avut miercuri cu oficiali qatarezi în vederea atragerii investițiilor în sectorul energetic românesc, pentru promovarea proiectelor strategice ale țării și pentru consolidarea securității energetice a României.

Acesta face parte din delegația prim-ministrului Marcel Ciolacu, care efectuează zilele acestea o vizită oficială în Orientul Mijlociu, cu opriri în Qatar și Emiratele Arabe Unite.

”Tur de forță în Golf, ca parte a delegației prim-ministrului României, Marcel Ciolacu. Am început cu Doha, Qatar. Obiectivele mele aici: atragerea investițiilor în sectorul energetic românesc; promovarea proiectelor noastre strategice; consolidarea securității energetice a României. După maratonul de întrevederi de azi cu prim-ministrul qatarez, ministrul energiei, conducerile Qatar Investment Authority, Qatar Industrial Manufacturing Company, avem următoarele direcții de acțiune”, a anunțat ministrul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Conform detaliilor oferite de oficialul român, acestea sunt următoarele:

•  Promovare investiții strategice qatareze în România: proiecte producție energie verde, cu acces la fonduri nerambursabile pentru susținerea cheltuielilor de capital și la schema Contractelor pentru Diferență (preț fix al energiei pentru 15 ani); perimetre pentru centralele eoliene din Marea Neagră (aici se prefigurează investiții de miliarde de euro din 2025); centralele cu acumulare prin pompaj de tipul Tarnița-Lăpuștești.
• Susținerea unor posibile investiții în fabrici de baterii în România, cu implicarea unor parteneri strategici.
• Acces la gazul natural lichefiat qatarez, prin terminalele din Grecia și Turcia: ca opțiune de back-up la producția internă și la gazele disponibile în Azerbaidjan.
• Pe termen mediu și lung, schimb de bune practici în sectorul nuclear, inclusiv pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), unde România este văzută ca lider.
• Formarea specialiștilor în energie, prin parteneriat între universitățile din București, Ploiești (și nu numai) cu cele din Doha.

Prin cooperarea în domeniu energetic cu această țară din Golf, România s-ar alătura statelor care au acorduri încheiate cu Doha pentru ”energie fără Putin”, pe listă aflându-se Germania sau Italia.

Demersurile sunt conforme cu unul din cei doi piloni înscriși în REPowerEU, prin care UE urmărește diversificarea aprovizionării cu gaze prin creșterea importurilor de GNL și prin gazoducte de la furnizori din afara Rusiei.

Dincolo de încercarea UE de a renunța la combustibilii fosili din Rusia până în 2030, posibilitatea de cooperare între România și Qatar în domeniul energetic capătă importanță și prin prisma faptului că SUA, partener strategic al țării noastre, a acordat acestei țări din Golf, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume, statutul de ”aliat major non-NATO”.

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat într-o postare pe Facebook că România propune proiecte în valoare de 1 miliard de euro în domenii precum digitalizarea, securitatea cibernetică, cloud computing și cercetare, partenerilor din Qatar. Aceste propuneri au fost prezentate în cadrul unei întâlniri oficiale la Doha, ca parte a vizitei de lucru a delegației române conduse de premierul Marcel Ciolacu.

În timpul întâlnirilor avute miercuri cu oficialii qatarezi, inclusiv cu premierul Qatar-ului și conducerea Fondului Suveran de Investiții al Qatarului, ministrul Ivan a prezentat 15 proiecte cheie evaluate la peste 1 miliard de euro. Aceste proiecte vizează transformarea digitală a României, cu scopul de a o transforma în principalul hub de tehnologii emergente din Europa Centrală și de Est.

Pentru a materializa aceste proiecte, ministrul Bogdan Ivan a convenit cu oficialii qatarezi să semneze un Memorandum de Înțelegere care va conține prevederi clare de colaborare. Această colaborare strategică și consolidarea relațiilor de parteneriar deschid calea unui dialog direct și deschis cu potențialii investitori interesați de oportunitățile din România.

Ministrul a subliniat, de asemenea, recunoașterea la nivel mondial a valorii cercetătorilor și a specialiștilor români din domeniul IT&C, considerați factorul determinant în succesul viitoarelor proiecte comune.