Sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la NATO este de neclintit, a afirmat marți președintele Klaus Iohannis, în timp ce a subliniat că la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius este necesară identificarea măsurilor necesare întăririi apărării aliate pe flancul estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.

Șeful statului a făcut aceste precizări în cadrul unor remarci introductive pe care le-a susținut în deschiderea summitului formatului “București 9” care are loc marți la Bratislava.

“În cadrul discuțiilor noastre de astăzi vom aborda teme importante atât pentru securitatea Flancului Estic, cât și pentru securitatea întregii zone euroatlantice. Coordonarea noastră este extrem de importantă înaintea Summitului NATO de la Vilnius. Formatul București 9 își păstrează valoarea adăugată – solidaritatea, dialogul și cooperarea sunt bazele puterii și rezilienței noastre comune. Viziunea noastră comună este esențială în identificarea mijloacelor necesare întăririi posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică, în beneficiul întregii securități transatlantice”, a spus Iohannis, în deschiderea summitului, moment în care au mai luat cuvântul președinta Slovaciei, Zuzana Caputova, gazda reuniunii, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Șeful statului a subliniat că aliații NATO de pe flancul estic se află în prima linie a descurajării efectelor negative ale războiului devastator declanșat de Rusia, cu implicații multiple pe plan securitar, umanitar, economic, alimentar și energetic.

“România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și înțelegem clar nevoia de a ne întări apărarea națională și de a consolida postura NATO pe flancul estic într-un mod unitar și coeerent, credibil și robust, inclusiv la Marea Neagră. Acest efort este unul la nivel și cu obiectiv transatlantic. Trebuie să ne asigurăm că deciziile adoptate anul trecut la Madrid sunt pe deplin implementate. Și includ aici, de asemenea, deciziile referitoare la importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, a punctat Iohannis.

Președintele a subliniat că sprijinul pentru Ucraina va continua atât timp cât este necesar.

“Victoria Ucrainei în acest război este obiectivul nostru principal. În același timp, sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la Alianță, așa cum era prevăzut la Summitul NATO de la București, din 2008, este de neclintit”, a spus Klaus Iohannis, după ce săptămâna trecută, la summitul Comunității Politice Europene din R. Moldova, a adoptat împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, exprimându-și disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO.

“Trebuie, totodată, să întărim sprijinul pentru partenerii vulnerabili ai NATO, mai ales pentru Republica Moldova, pentru consolidarea capabilităților sale de apărare și reziliență”, a conchis Iohannis.

Lupta împotriva cancerului nu poate fi amânată, iar modul în care atingem acest obiectiv va fi dat de măsura energiei, a angajamentului și a abilităților noastre, a evidențiat președintele Klaus Iohannis în mesajul transmis în cadrul evenimentului ”Cancer Survivor”, organizat la Senat, punând accent pe efortul comun pentru ”a ușura experiența și așa traumatizantă pentru pacienți și familiile acestora”.

”Vă felicit pentru evenimentul dedicat marcării Zilei Naționale a Supraviețuitorilor de Cancer. Aducerea în atenția publică a acestei problematici este foarte importantă, cu atât mai mult cu cât lupta împotriva cancerului se află astăzi într-un moment determinant, pe care efortul nostru colectiv îl poate transforma într-un punct de cotitură cu rezultate pozitive pentru viitor”, și-a început șeful statului mesajul prezentat de consilierul prezidențial pentru probleme de sănătate publică, Diana-Loreta Păun.

Klaus Iohannis a amintit că în ultimul an s-a implicat personal în promovarea ”unei viziuni unitare privind lupta împotriva cancerului, supraviețuire și reintegrare”.

”Împreună cu oameni dedicați, am stabilit un obiectiv național, iar acțiunea solidară pentru o cauză comună a dat încredere cetățenilor”, a completat președintele.

În pofida acestor eforturi, ”cancerul rămâne în prezent a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare”, procent semnificativ care ”subliniază realitatea unei boli pe care adesea o diagnosticăm prea târziu și pe care nu o putem preveni eficient”.

Citiți și: Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

”Cei care au învins cancerul sunt priviți, pe bună dreptate, ca modele de forță și rezistență. Din păcate, pentru mulți pacienți și familiile lor, această luptă pentru supraviețuire presupune, suplimentar, și o navigare anevoioasă prin circuite greoaie și proceduri birocratice nesimplificate, care creează frustrare și sentimentul că cetățeanul este abandonat în raport cu instituțiile și autoritățile statului. Tocmai de aceea, Planul național de prevenire și combatere a cancerului și-a propus să promoveze o abordare integrată, simplificată și un traseu de îngrijire eficientizat. Este un plan îndrăzneț, ambițios și cred cu tărie că stabilește obiective realizabile. Nu am spus niciodată că punerea în aplicare este un drum ușor, lipsit de dificultăți. Dar am convenit împreună că este un pas pe care suntem dispuși să-l facem de urgență. Cancerul este o amenințare serioasă pentru sănătatea noastră și pentru viitorul generațiilor următoare”, este conștient Klaus Iohannis.

Acesta este unul dintre motivele pentru care președintele a lansat un apel la renunțarea la ”controversele politice” pentru a ne ”uni forțele pentru a aduce o schimbare reală în viața oamenilor afectați de această boală devastatoare”, mai ales că ”relatările supraviețuitorilor de cancer ar trebui să reprezinte motivația noastră în această luptă”.

”Este timpul să lucrăm împreună pentru a implementa politici eficiente care să sprijine prevenția și tratamentul cancerului. Investițiile în cercetarea medicală, accesul la screening și diagnosticare precoce, promovarea campaniilor de conștientizare și educație pentru adoptarea unui stil de viață sănătos sunt cruciale. În același timp, este esențial să susținem familiile și persoanele care se confruntă cu un diagnostic de cancer, asigurându-le acces la servicii de sănătate de calitate și oferindu-le sprijin emoțional și asistență financiară pentru a face față provocărilor. Vă adresez un apel la unitate și solidaritate în lupta împotriva cancerului. Este timpul să dărâmăm barierele și nu să creăm noi opreliști care amână punerea în aplicare a Planului național pentru combaterea cancerului”, a mai spus șeful statului.

Acesta a atras atenția că ”timpul este adesea cel mai de temut adversar al celor care se confruntă cu această teribilă maladie. Să depunem, deci, toate eforturile pentru ca timpul să lucreze pentru bolnavii de cancer, nu împotriva lor!”

”Sunt încrezător că împreună suntem capabili să depășim orice provocare și că putem identifica soluții eficiente pentru a preveni, trata și învinge cancerul”, a încheiat Klaus Iohannis mesajul într-o notă optimistă.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se aprobă Planul Național de prevenire și combatere a cancerului, după ce acesta a primit undă verde din partea Camerei Deputaților, cameră decizională, la 19 octombrie.

În calitate de co-președinți 2023 ai Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate (WPS-FPN) , Statele Unite și România vor găzdui cea de-a cincea reuniune la nivel de capital a WPS-FPN la Washington, D.C., în perioada 6-8 iunie, informează Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Rețeaua se va reuni sub tema co-președinției: “Promovarea adaptabilității și evoluției Femeilor, Păcii și Securității (WPS) ca un cadru pentru implementarea schimbărilor politice”.

Lansată în 2016, WPS-FPN este un forum transregional coordonat de UN Women pentru a împărtăși cele mai bune practici și experiențe legate de avansarea agendei globale WPS.

În prezent, există 99 de membri ai WPS-FPN, inclusiv țări și organizații regionale, fiecare țară membră desemnând un oficial guvernamental care să servească drept coordonator, cunoscut sub numele de punct de contact național.

“Statele Unite ale Americii sunt onorate să servească, alături de România, în calitate de copreședinte WPS-FPN 2023, o dovadă a angajamentului nostru de a impulsiona agenda WPS la nivel mondial. Statele Unite sunt profund angajate în promovarea echității și egalității de gen ca element critic al păcii și securității. Siguranța femeilor și a fetelor, în toată diversitatea lor, în conflicte și crize, precum și participarea lor semnificativă la toate nivelurile proceselor de luare a deciziilor politice și de securitate sunt esențiale pentru realizarea unei păci și a unei securități globale durabile”, arată sursa citată.

Reuniunea la nivel de capital se va deschide cu o sesiune plenară la 6 iunie, între orele 9:45 și 12:30, la Departamentul de Stat al SUA. Printre vorbitorii la nivel înalt se numără subsecretarul pentru controlul armelor și securitate internațională, ambasadorul Bonnie Jenkins; asistentul președintelui și directorul Consiliului pentru politica de gen de la Casa Albă, Jennifer Klein; ambasadorul SUA pentru probleme globale ale femeilor, Geeta R. Gupta; președintele Hunt Alternatives și lector la Harvard Kennedy School of Government Eleanor Roosevelt Lecturer în domeniul politicilor publice, ambasadorul Swanee Hunt; șefa Biroului de gestionare a egalității de gen din România și punctul de contact românesc, locotenent-colonelul Manuela-Elena Bercea; și directorul executiv al UN Women, Sima Sami Bahous.