România se alătură mecanismului american PURL pentru sprijinirea apărării Ucrainei cu o contribuție de 50 milioane de euro

Guvernul României a adoptat marți o Hotărâre prin care a decis ca România să se alăture statelor care contribuie la propunerea SUA privind “Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), cu suma de 50 de milioane de euro, alături de majoritatea aliaților europeni și de alte state care împărtășesc aceeași perspectivă, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alocarea pentru PURL este făcută cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025, arată sursa citată.

Mecanismul PURL reprezintă un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră pentru Administrația Statelor Unite ale Americii, în special în contextul abordării promovate de administrația Trump privind împărțirea echitabilă a responsabilităților de securitate între aliați.

⁠Prin PURL, partea americană urmărește implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei și crearea unui cadru coordonat de acțiune care să reflecte principiile de eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică.

Contribuția la PURL va susține, prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina. Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și este în continuarea inițiativelor aliate ulterioare summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general Mark Rutte în România.

⁠Participarea României la mecanismul american PURL contribuie direct la consolidarea securității regionale și este pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

⁠Participarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin creșterea interoperabilității instituționale, aprofundarea cooperării militare și civile cu Statele Unite și aliații, precum și prin întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale.

“Summitul NATO de la Haga a dus, la propunerea președintelui SUA, la un angajament istoric al aliaților de a crește gradual, în următorii 10 ani, alocările destinate apărării pentru a atinge nivelul de 5% (3,5% cheltuieli militare directe și 1,5% conexe). În acest procent vor fi incluse și investițiile în apărare, precum și cele destinate construirii sau consolidării infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv cea dedicată mobilității militare”, mai subliniază MAE.

România a crescut la rândul ei atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025 conform datelor preliminare la acest moment.

Prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro dedicate creșterii capacității de apărare – achiziționării de tehnică militară de ultimă generație, dezvoltarea capabilităților tehnologice și modernizării infrastructurii militare.

Susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate, mai arată sursa citată.

“România își respectă angajamentele, apartenența la NATO înseamnă investiții, acțiune și în special certitudinea unui viitor sigur pentru români. Prin eforturile președintelui Trump, ale liderilor europeni si ale președintelui Zelenski, în discuțiile recente din SUA, a fost generată o nouă dinamică pentru obținerea unei păci juste și durabile. România contribuie la dialogul diplomatic european și aliat și la eforturile comune pentru a genera garanții de securitate importante atât pentru Ucraina, cât și pentru regiune”, conchide MAE.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare