Connect with us

FONDURI EUROPENE

România și alte opt state UE solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce pot afecta proiectele de infrastructură

Published

on

© Ministerul Transporturilor/Facebook

România și alte opt state membre UE solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce ar putea afecta proiectele de infrastructură.

”Într-un demers comun cu alte 8 state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia), am semnat astăzi o Declarație privind acțiunile la nivel european pentru finalizarea investițiilor în infrastructură. Vrem astfel să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate și rezilierea contractelor, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție”, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a detaliat că demersul urmărește să obțină sprijinul Comisiei Europene ”prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE”.

”Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a rețelei TEN-T în termen și menținerea finanțării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate. Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție sau de lipsa/ întârzierea furnizării acestora”, a explicat Grindeanu.

Politica UE privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) vizează construirea în întreaga UE a unei rețele de transport eficace, multimodale și care să se întindă pe întregul teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile maritime și interioare, aeroporturi și terminale.

Politica TEN-T face acest lucru prin identificarea infrastructurii de transport din statele membre care are o valoare adăugată ridicată la nivel european și care ar trebui să facă parte din rețeaua TEN-T.

Aceasta stabilește, de asemenea, cerințe pe care această infrastructură trebuie să le respecte, inclusiv în ceea ce privește siguranța, calitatea pentru un transport foarte performant și alinierea la obiectivele de mediu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

În ceea ce privește România, țara noastră va fi traversată de două din cele nouă coridoare de transport, principalele artere de transport ale Uniunii Europene:

  • Coridorul Rin-Dunăre reprezintă principala legătură est-vest din Europa continentală. Urmând traseul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a trece prin capitala României, București, pentru a se opri în portul Constanța de la Marea Neagră. O a doua ramură a coridorului urmărește o cale de la Frankfurt până la granița dintre Slovacia și Ucraina, legând München, Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie situate de-a lungul coridorului includ îmbunătățiri ale stării de bună navigație a fluviului Dunărea în toate țările riverane;
  • Coridorul ”Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee” cuprinde părți din fostul coridor al rețelei centrale ”Orient-Mediterana de Est” și din coridorul feroviar de transport de marfă ”Amber”. Acesta va dezvolta conexiuni de transport multimodal de la nordul la sudul frontierei estice a Uniunii Europene;
  • O conexiune feroviară între Budapesta și București, al cărei termen-limită intermediar este 2040. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027, pentru ca proiectele să susțină economia și creșterea nivelului de trai al românilor.

Concret, obiectivele MIPE sunt ca în anul 2025 să fie vizibile în mod cuantificabil primele rezultate ale implementării proiectelor finanțate din fondurile alocate României în perioada de programare 2021-2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, lansarea apelurilor de proiecte va fi corelată cu țintele de absorbție, respectiv cu sumele care trebuie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în vederea evitării dezangajării fondurilor alocate.

”Perioada de programare 2021-2027 ne pune la dispoziție 45 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru investiții în domenii de importanță strategică pentru România, cum sunt infrastructura de transport, cea spitalicească, pentru apă și apă uzată, managementul deșeurilor, dezvoltare și regenerare urbană. Fără a mai lua în calcul și finanțările derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Trebuie să ținem cont de natura multianuală a Politicii de Coeziune și să avem, în sfârșit!, abordarea sinergică prin care corelăm apelurile de proiecte cu țintele de absorbție. Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm! În acest fel vom preîntâmpina eventualele blocaje care am învățat din perioadele anterioare de programare că pot apare în implementare, cu impact asupra riscului de dezangajare”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

MIPE anunță că evaluarea proiectelor va fi simplificată, pentru ca cele două etape de evaluare (CAE- conformitatea administrativă și eligibilitatea și ETF – evaluarea tehnico-financiară) să fie cat mai suple, obținându-se astfel deblocarea proiectele depuse spre evaluare, care uneori durează și peste un an de zile.

Astfel, se are în vedere ca evaluarea CAE să fie cât mai simplificată, eventual la nivel de declarație prin care solicitantul să își asume respectarea  declarațiilor din ghid, urmând ca informațiile să fie validate la semnarea contractului. În situația unor declarații eronate, contractul de finanțare nu va mai fi semnat. Suplimentar, cu ajutorul bazelor de date integrate, evaluarea ETF urmează să devină un proces  digitalizat. Verificarea documentelor doveditoare se va derula  pentru proiectele cu punctaj și buget corespunzător.

Astfel, MIPE creează condițiile necesare implementării unor proiecte de calitate, mature.

La sfârșitul acestei luni, toate Autoritățile de Management pentru Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate perioadei de programare 2021-2027 vor fi încărcat în sistemul electronic de comunicație cu serviciile Comisiei Europene: Regulamentul de Organizare și Funcționare, organigrama, fișe de post, procedurile operaționale și cadrul protocolar, astfel  încât să nu existe întârzieri în implementarea proiectelor.

La nivelul MIPE, în data de 18 august va fi organizată o nouă ședință pentru a analizarea progresului pregătirii atragerii fondurilor alocate pentru perioada de programare 2021-2027.

”Acest pas face parte din strategia MIPE care se va finaliza cu lansarea Ghidului Fondurilor Europene”, a concluzionat ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a primit de la Comisia Europeană 79,06 milioane de euro pentru plățile acordate de MADR fermierilor în luna iunie

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Comisia Europeană a rambursat, miercuri, României suma de 79,06 milioane de euro, care reprezintă cheltuielile efectuate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în luna iunie 2022.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cheltuielile sunt aferente plăților directe și au fost plătite fermierilor in cursul lunii iunie, anul curent.

APIA continuă autorizarea la plată, in conformitate cu termenele prevăzute în regulamentele comunitare și în legislația națională în vigoare.

La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de  1,081 miliarde euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2021, pentru acordarea plăților în avans fermierilor, aferente Campaniei 2021 din plățile directe finanțate din FEGA.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila: Am autorizat prima plată pentru un proiect finanțat prin PNRR

Published

on

© MDLPA

Ministerul Dezvoltării a autorizat prima solicitare de plată, în valoare de 79.100 de lei, pentru un proiect finanțat în cadrul Componentei 5 – Valul renovării din PNRR – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit comunicatului oficial.

Proiectul vizează reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni (jud. Suceava), iar contractul de finanțare a făcut parte dintre primele 7 contracte din România, finanțate din Planul National de Redresare și Reziliență, încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru renovarea integrată a clădirilor, în data de 7 iunie 2022.

„Felicit autoritățile din Fălticeni pentru promptitudinea, implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. Iată că primăria din acest municipiu este prima clădire care intră în procesul de renovare, cu finanțare din PNRR, și sper ca și celelalte instituții care au deja contractele semnate să se apuce de treabă cât mai repede”, a declarat Cseke Attila.

După cum este cunoscut, prin Componenta C5, România beneficiază de fonduri pentru eficientizarea energetică, asigurarea siguranței seismice și la incendiu a 4.333 blocuri de locuințe și clădiri publice.

Ministerul asigură și o supracontractare cu 30% a acestor fonduri, în vederea accesării integrale de către România a finanțării europene.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 mins ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.2 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA2 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS3 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.5 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

U.E.6 hours ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA7 hours ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

ROMÂNIA1 day ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending