Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a provocat un scandal marţi, la Berlin, atunci când a acuzat Israelul că a comis un „Holocaust” împotriva palestinienilor, transmite Reuters.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, Abbas s-a referit la o serie de incidente istorice în care palestinieni au fost ucişi de israelieni în războiul din 1948 care a însoţit crearea statului Israel, dar şi în anii următori, scrie Digi24.

„Din 1947 până în ziua de astăzi Israelul a comis 50 de masacre în sate şi oraşe palestiniene, în Deir Yassin, Tantura, Kafr Qasim şi multe altele, 50 masacre, 50 de Holocausturi”, a spus Mahmoud Abbas.

Remarcile sale au fost făcute în răspunsul către un jurnalist care întrebase dacă liderul palestinian va prezenta scuze Israelului la marcarea a 50 de ani de la atacul comis de terorişti palestinieni asupra unor sportivi israelieni participanţi la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

Acest eveniment sportiv a fost umbrit de producerea unui atentat terorist. Pe 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni din gruparea Septembrie Negru au pătruns în satul olimpic, unde au omorât doi membri ai echipei Israelului şi au luat nouă ostatici (opt sportivi şi antrenori israelieni şi un ofiţer de poliţie german), care au fost ucişi ulterior.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat încheiată conferinţa de presă imediat după răspunsul lui Mahmoud Abbas la întrebarea care fusese anterior anunţată drept ultima.

Olaf Scholz s-a declarat „profund dezgustat” de declarațiile „scandaloase” ale președintelui palestinian Mahmoud Abbas.

„Pentru noi germanii în special, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă şi inacceptabilă. Condamn orice încercare de negare a crimelor Holocaustului”, a scris cancelarul german, pe Twitter.

Ich bin zutiefst empört über die unsäglichen Aussagen des palästinensischen Präsidenten Mahmoud #Abbas. Gerade für uns Deutsche ist jegliche Relativierung des Holocaust unerträglich und inakzeptabel. Ich verurteile jeden Versuch, die Verbrechen des Holocaust zu leugnen.

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) August 17, 2022

La rândul său, premierul israelian Yair Lapid a reacţionat imediat.

„Mahmoud Abbas, care acuză Israelul de comiterea a 50 de Holocausturi în timp ce el se află pe pământ german, este nu doar o ruşine morală, ci şi o monstruoasă minciună. Şase milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, inclusiv un milion şi jumătate de copii evrei. Istoria nu îl va ierta niciodată” a scris șeful guvernului israelian pe Twitter.

Mahmoud Abbas accusing Israel of having committed “50 Holocausts” while standing on German soil is not only a moral disgrace, but a monstrous lie.

Six million Jews were murdered in the Holocaust, including one and a half million Jewish children.

History will never forgive him.

— יאיר לפיד – Yair Lapid (@yairlapid) August 16, 2022

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil pentru combaterea antisemitismului, a scris pe Twitter că declaraţia liderului palestinian este „inacceptabilă”.

„Declarația lui Mahmoud Abbas este inacceptabilă. Holocaustul este o pată de neşters în istoria Europei. Distorsionarea Holocaustului este periculoasă. Alimentează antisemitismul şi are un efect coroziv asupra democraţiei”, a subliniat comisarul european.

The statement by PA Pdnt Mahmoud Abbas is unacceptable.

The Holocaust is an indelible stain on European history; it erased Jewish life and heritage in many parts of our continent. Holocaust distortion is dangerous. It feeds antisemitism and has a corosive effect on democracy. https://t.co/F6aY3zuZhG

— Margaritis Schinas (@MargSchinas) August 17, 2022

Ca răspuns la furtuna de critici, Mahmoud Abbas a emis și el o declarație în care a numit Holocaustul Germaniei naziste, în care au fost uciși șase milioane de evrei, „cea mai odioasă crimă din istoria omenirii moderne”.

El a spus că observația sa nu are scopul de a nega singularitatea Holocaustului, ci de a evidenția „crimele și masacrele comise împotriva poporului palestinian de la Nakba de către forțele israeliene”.

Nu este prima dată când Mahmoud Abbas face remarci controversate despre Holocaust. În 2018, el a spus că uciderea a circa 6 milioane de evrei de către Germania nazistă nu a fost provocată de antisemitism în sine, ci a fost cauzată de poziţia socială a evreilor, mulţi dintre ei fiind creditori, ceea ce ar fi dus la răspândirea ideii că evreii sunt persoane avare. Abbas a prezentat ulterior scuze.

Comentariile liderului palestinian urmează unor luni de tensiuni şi chiar unui scurt conflict în această lună, în timpul căruia 49 de oameni au fost omorâţi în Fâşia Gaza, când Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene ca răspuns la ceea ce a numit o ameninţare iminentă din partea grupării palestiniene Jihadul Islamic. Aceasta a ripostat cu lansarea a aproximativ 1.000 de rachete.

Guvernul britanic a inițiat consultări oficiale cu UE, în vederea finalizării participării Regatului Unit la programele UE în domeniul științei și cercetării. Acest lucru survine ca urmare a întârzierilor persistente ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului încheiat în cadrul Acordului Comercial și de Cooperare (ACC), informează un comunicat. 

La 16 august 2022, guvernul britanic a scris Comisiei Europene pentru a solicita consultări privind finalizarea cât mai curând posibil a participării Regatului Unit la programele UE (Orizont Europa, Copernicus, Cercetare și Formare Euratom, Fuziune pentru Energie) și accesul la serviciile din cadrul programelor (Supraveghere și Monitorizare Spațială).

Participarea Regatului Unit a fost convenită cu UE în cadrul ACC în 2020, în care se stipulează cu claritate că aceasta va avea loc cât mai curând posibil, atunci când legislația UE relevantă va fi finalizată. Potrivit Guvernului britanic, acest calendar a fost vital pentru ca cercetătorii și întreprinderile din Regatul Unit să poată participa pe deplin încă de la începutul programelor UE respective. Însă, au trecut mai bine de 18 luni de când s-a convenit asupra ACC, iar UE a refuzat să dea curs asocierii Regatului Unit.

„Guvernul britanic s-a implicat pe larg la nivelul UE în încercarea de a rezolva această problemă. Este clar că UE nu respectă acordul încheiat. Asocierea la aceste programe rămâne preferința Regatului Unit, dar întârzierile UE creează o incertitudine intolerabilă pentru cercetătorii și întreprinderile din Regatul Unit și din statele membre ale UE. Acesta este motivul pentru care Guvernul ia măsuri pentru a demara consultări cu scopul de a finaliza participarea Regatului Unit. Acesta este un mecanism convenit în cadrul ACC pentru a rezolva problemele dintre Regatul Unit și UE”, precizează comunicatul.

Guvernul britanic mai menționează că sprijinirea sectorului de cercetare și dezvoltare din Regatul Unit în această perioadă și asigurarea unei colaborări continue rămâne o prioritate.

„Astfel, în paralel cu începerea consultărilor, Regatul Unit continuă să elaboreze planuri îndrăznețe și ambițioase pentru aranjamente alternative la nivel național în cazul în care UE continuă să refuze să își respecte angajamentele. La 20 iulie 2022, guvernul britanic a lansat o publicație care prezintă mai multe detalii despre aceste planuri. În cazul în care întârzierile continuă, guvernul britanic va fi obligat să decidă dacă va pune în aplicare aceste aranjamente.”

Totodată, executivul britanic subliniază că „acum, mai mult ca niciodată, Regatul Unit și UE ar trebui să colaboreze pentru a aborda provocările noastre comune, de la neutralitatea climatică la sănătatea globală și securitatea energetică”. „Guvernul britanic este pregătit să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a rezolva această problemă și așteaptă cu interes un angajament constructiv în timpul consultărilor”, adaugă instituția. 

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat miercuri opțiunile de reformă a sectorului național de securitate cu Eduard Raul Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, care efectuează o vizită de lucru la Chișinău, informează un comunicat difuzat de instituția prezidențială de peste Prut.

Dialogul a abordat subiectele care, în prezent, se află în atenția întregii regiuni: nivelul sporit al riscurilor de securitate, posibilitatea intensificării traficului de arme, a atacurilor teroriste și cibernetice, a radicalizării și dezinformării.

Maia Sandu a menționat, în cadrul discuției, obiectivele de securitate ce sunt puse în fața instituțiilor de profil ale Republicii Moldova.

Acestea sunt transparentizarea activității Serviciului de Informații și Securitate, dezvoltarea unui mecanism de control parlamentar efectiv asupra domeniului securității naționale, creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile responsabile de securitatea spațiului informațional al țării și cooperarea regională și internațională eficientă.