Acasă ROMÂNIA România trebuie să rămână o voce importantă în discuțiile despre politica de...

România trebuie să rămână o voce importantă în discuțiile despre politica de coeziune, subliniază Adrian Câciu: Voi susține ca țara noastră să mențină principiul managementului partajat pentru perioada post-2027

488
© MIPE - Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a menționat că va susține ca țara noastră să mențină principiul managementului partajat pentru perioada post-2027.

”România trebuie să rămână o voce importantă în discuțiile despre politica de coeziune a Uniunii Europene. În perioada post-2027, voi susține ca țara noastră să mențină principiul managementului partajat, ceea ce înseamnă că fondurile europene vor fi gestionate împreună de autoritățile naționale și Comisia Europeană”, a explicat Câciu într-un mesaj publicat pe Facebook.

El a detaliat că acest aspect este important că ”astfel putem investi fondurile europene exact acolo unde contează: în comunitățile noastre, pentru oameni”.

”Fie că vorbim despre infrastructură modernă, locuri de muncă bine plătite sau sprijin concret pentru agricultori, deciziile trebuie luate aici, în România, pe baza nevoilor reale ale oamenilor. Acești bani sunt pentru doljeni, pentru fiecare român, pentru a ne asigura că dezvoltarea merge mai departe”, a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit declarațiilor susținute de comisarul desemnat pentru bugete și control bugetar, Piotr Serafin, Cadru Financiar Multianual (CFM) post-2027 ar trebui să echilibreze prioritățile noi, precum apărarea sau digitalizarea, cu politicile existente privind clima, coeziunea și agricultura.

De cealaltă parte, vicepreședintele desemnat al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a pledat pentru modelul “bani pentru reforme” pentru viitorul buget post-2027.

Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului. 

Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:

  • a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
  • a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
  • a asigura disciplina bugetară
  • a facilita adoptarea bugetului anual al UE

În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.

Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:

  • totalul angajamentelor dintr-un anumit an
  • totalul plăților dintr-un anumit an
  • angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)

Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.

Pachetul include în special:

  • un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
  • o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE

Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.

Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.

În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.

Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:

  • pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
  • pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
  • în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente

Decizia privind resursele proprii necesită:

  • un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
  • avizul Parlamentului
  • ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoare