Guvernul României și Grupul Băncii Mondiale au organizat marți, la Palatul Victoria, dezbaterea ”România: creștere economică bazată pe competitivitate”, discuțiile axându-se asupra strategiilor de dezvoltare economică a României pe termen mediu și lung, bazate pe productivitate, reformă și competitivitate, informează Palatul Victoria într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Oficialii români au subliniat preocuparea de a crea condițiile favorabile pentru inițierea și dezvoltarea unor afaceri de succes în România, prin reformarea companiilor de stat, întărirea disciplinei financiare, susținerea sectoarelor strategice.
Reformarea întreprinderilor de stat este o componentă esențială a schimbării modelului economic, a subliniat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.
”Guvernanța corporativă reală, selecția profesională și transparentă a Consiliilor de Administrație, responsabilitatea managerială și disciplina financiară sunt condiții fundamentale pentru competitivitate, sustenabilitate fiscală și încredere publică. Reforma întreprinderilor de stat înseamnă și spațiu fiscal: fiecare leu irosit în pierderi cronice este un leu care nu este investit în infrastructură, educație sau sănătate. Întreprinderile de stat trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei, iar reforma lor este un test al seriozității noastre în a livra această schimbare”, a afirmat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.
Antonella Bassani, vicepreședinte al Grupului Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, a declarat că România a înregistrat una dintre cele mai impresionante creșteri economice din Europa în ultimele decenii.
”Următoarea etapă de creștere va fi însă determinată de adopția tehnologiilor, încurajarea inovației și creșterea productivității. Grupul Băncii Mondiale reconfirmă parteneriatul cu România cu obiectivul de a sprijini atragerea de investiții private, direcționarea resurselor publice acolo unde au cel mai mare impact și implementarea reformelor necesare pentru ca această creștere să se traducă în locuri de muncă reziliente și bine plătite pentru toți cetățenii”, a punctat el.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a arătat că prin măsurile luate, Guvernul a redus deficitul bugetar și cheltuielile de personal, protejând investițiile publice.
”Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și, acolo unde este oportun, participație la capital. Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare”, a menționat ministrul finanțelor.
Susținem eforturile Guvernului de a reduce deficitul public cu cea mai mare viteză posibilă, a afirmat consilierul prezidențial, Radu Burnete. ”România trebuie să-și construiască un buzunar pentru vremuri grele, pentru că nu știi de unde explodează următoarea criză și statul are nevoie de resurse pe care să le poată mobiliza foarte, foarte repede”, a menționat consilierul prezidențial.
La rândul său, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Irineu Darău, a subliniat faptul că inteligența artificială reprezintă o mare oportunitate pentru politicile de inovare din România, la care se adaugă capitalul uman, factor important pentru susținerea competitivității.”În România, capitalul uman este un subiect prioritar pentru avem foarte mare potențial, avem foarte buni specialiști”, a afirmat ministrul economiei.
În cadrul dezbaterii, reprezentanții mediului privat și-au exprimat interesul pentru promovarea unor reglementări și politici publice care să conducă la un mediu economic competitiv și favorabil investițiilor.
La eveniment au luat parte, pe lângă reprezentanți ai Guvernului și ai Băncii Mondiale, și membri ai mediului academic și ai unor companii private.
