Președintele Klaus Iohannis a fost distins, sâmbătă, Castelul Benrath din Düsseldorf, cu Premiul Civic German, subliniind că această distincție reprezintă o “recunoaștere a modului în care democrația și angajamentul civic se manifestă astăzi în România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO”, el utilizând acest context pentru a sublinia, din nou, dreptul României de a adera la spațiul Schengen, o decizie care “ar fi cu atât mai relevantă pe fondul creșterii sentimentelor eurosceptice și a diviziunilor în Europa”.

“Românii sunt pro-europeni convinși, profund atașați valorilor europene democratice, pentru care, în trecut, au făcut sacrificii enorme. Democrația este o valoare europeană fundamentală și, împreună cu statul de drept și drepturile omului, reprezintă temelia Uniunii Europene și a modului nostru de viață. Aceste valori sunt interdependente. Drepturile omului pot fi respectate numai într-o societate în care instanțe independente garantează protecția lor și în care poate exista o dezbatere democratică deschisă și informată, cu o presă independentă și o societate civilă activă”, a afirmat Iohannis, în alocuțiunea sa ce a urmat decernării premiului.

Prin conferirea acestui premiu, Iohannis s-a alăturat laureaților acestei importante distincții precum fostul președinte al Bundestagului, prof. dr. Norbert Lammert, foștii președinți ai Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi Jacques Delors, cunoscutul disident Vaclav Havel și foștii președinți federali Richard von Weizsäcker și Roman Herzog.

Șeful statului a subliniat, în discursul său, că protecția drepturilor omului nu este nici astăzi peste tot de la sine înțeleasă, în ultimii ani fiind manifestate provocări noi, de exemplu în domeniile migrației și al securității sau în contextul crizei provocate de pandemie.

“Importanța acestor valori, ca și importanța unității și a solidarității europene au fost relevate cu atât mai mult de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și de consecințele sale multidimensionale. A devenit astfel, mai evident ca niciodată, cât de necesară este întărirea angajamentului comun față de proiectul european și față de spațiul comun de democrație, securitate și prosperitate. Uniunea Europeană a demonstrat că are capacitatea de a crea mecanisme și instituții capabile să garanteze securitatea statului de drept și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi. Democrația, libertatea și drepturile omului, care reprezintă esența Uniunii Europene, trebuie să continue să ne ghideze acțiunile în aceste vremuri dificile. Împărtășim cu toții aceste valori, iar provocările cu care se confruntă Europa în această perioadă ne reamintesc că trebuie să luptăm pentru ele în fiecare moment”, a punctat președintele.

El a amintit că nici în România democrația și libertatea nu au venit de la sine, ci au fost câștigate cu un preț greu.

“Mă gândesc aici, în primul rând, la Revoluția din 1989. A fost un proces complex de reconstrucție politică, socială și instituțională, dar tranziția a condus la reconectarea autentică a societății, în ansamblul său, la fundamentele sale și la valorile europene. Aderarea la NATO, în 2004, și la Uniunea Europeană, în 2007, au reprezentat, astfel, confirmarea revenirii de drept, demne și responsabile, a României în comunitatea europeană și euroatlantică. Societatea românească este în prezent concentrată asupra perspectivelor de dezvoltare continuă a țării, în condiții de libertate, democrație și prosperitate”, a mai adăugat șeful statului.

Klaus Iohannis a subliniat că România a dovedit de-a lungul acestor ani de când a devenit membru NATO și al Uniunii Europene nu numai atașamentul față de valorile europene, ci și capacitatea și voința de a contribui la promovarea și apărarea acestora.

“România este profund angajată să respecte drepturile și demnitatea umană și să acționeze pentru pace și libertate. Provocările de astăzi ne confirmă că avem nevoie de o Uniune mai puternică și mai rezilientă“, a spus el.

Președintele a remarcat că cele zece angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019, sub mandatul României la Președinția rotativă a Consiliului UE, rămân fundamentale, Uniunea Europeană având acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune și de o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și obținerea de rezultate concrete.

“Solidaritatea și viziunea noastră comună trebuie, însă, construite în mod programatic. Nu putem să facem față unor provocări majore, precum schimbările climatice sau migrația, decât împreună, printr-o cooperare strânsă la nivel european”, a arătat el.

Klaus Iohannis a evocat și sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova în contextul agresiunii armate a Rusiei în Ucraina, el insistând că solidaritatea și unitatea europeană vor fi necesare și după ce războiul Rusiei în Ucraina se va încheia pentru a demara procesul complex de reconstrucție.

“Acest sprijin trebuie direcționat și către state afectate indirect de războiul dus de Rusia, fie că sunt în imediata vecinătate, precum Republica Moldova – țară care a primit, per capita, cel mai mare număr de refugiați ucraineni – fie că se află în alte regiuni ale lumii și au nevoie ca problemele lor de acces la hrană sau de securitate să nu iasă de sub atenția solidarității globale. De asemenea, chiar și după ce acest război absurd se va fi terminat, solidaritatea și înțelegerea valorilor care ne unesc în Europa vor fi în continuare necesare pentru procesul complex de reconstrucție și refacere, nu doar a Ucrainei, ci și a întregii regiuni“, a arătat Iohannis.

Referindu-se la sprijinul pentru Ucraina, președintele a indicat faptul că România a demonstrat atât solidaritate, cât și capacitatea de a proteja frontiera externă a Uniunii Europene.

“România a arătat, o dată în plus, că îndeplinește pe deplin criteriile pentru integrarea în spațiul Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență granițele externe“, a spus el.

“O decizie în favoarea aderării României la Schengen în acest an va reprezenta un semnal foarte important pentru cetățenii noștri, de apartenență și încredere în proiectul comun european. Decizia ar fi cu atât mai relevantă pe fondul creșterii sentimentelor eurosceptice și a diviziunilor în Europa, și ar contribui, în același timp, la creșterea rezilienței Uniunii în ansamblu“, a completat Iohannis.

În finalul discursului său, președintele a asigurat că România a fost și rămâne în mod evident parte a soluției, nu a problemei.

“În final, doresc să mulțumesc încă o dată pentru acordarea Premiului Civic German şi să reiterez angajamentul meu și al cetățenilor români pentru dezvoltarea unei Europe democratice, solidare și unite”, a conchis Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis, laureat al mai multor premii internaționale

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică, toate culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare pe care l-a primit la 2 octombrie 2021, la Aachen. 

Ulterior, la 2 iunie 2022, a fost laureat, la Hof, în Germania, cu Premiul European Carol al IV-lea al Asociației Germanilor Sudeți pentru anul 2020 pentru meritele sale în privința cooperării dintre țările și popoarele Europei Centrale

La 14 octombrie 2020, președintelui i-a fost conferit premiul “Otto cel Mare” al orașului german Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare” și pentru “promovarea gândirii europene”.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Premiul din 2018 a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorghe, acordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu reprezintă România, sâmbătă, la Ankara, la ceremonia de depunere a jurământului de către președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

Anunțul a fost făcut de MAE și de șeful diplomației române într-o postare pe Twitter.

“În drum spre Ankara pentru a reprezenta România la ceremonia de inaugurare a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. România și Turcia sunt parteneri strategici, cu relații economice solide, legături interumane și aliați apropiați în NATO, împărtășind obiectivul unei Mări Negre în pace, securitate și prosperitate”, a scris Aurescu.

On my way to #Ankara to represent #Romania🇷🇴 at the inauguration ceremony of President of Türkiye🇹🇷 Recep Tayyip Erdoğan. 🇹🇩&🇹🇷 are #strategic partners,with solid economic rel.&people-to-people ties,&close @NATO Allies sharing the goal of a #BlackSea in peace,security&prosperity.

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) June 3, 2023

La ceremonie participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a salutat realegerea în funcția de președinte al Turciei a lui Recep Tayyip Erdogan, cel care a obținut un al doilea mandat prezidențial într-un an în care turcii marchează împlinirea unui secol de la instituirea republicii kemaliste.

Autoritatea electorală turcă l-a declarat duminică, 28 mai, pe Recep Tayyip Erdoğan învingător al alegerilor care îi vor asigura un nou mandat de cinci ani în fruntea Turciei.

Regele Charles al III-lea a mărturisit vineri, la Palatul Cotroceni, că a venit în România pentru prima dată acum 25 de ani pentru că a fost mișcat profund de suferințele pe care le-au trăit românii în anii ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, când România a intrat sub sfera de influență a Uniunii Sovietice și sub regimul comunist.

“Domnule președinte, doamnelor și domnilor, am venit în România în urmă cu atâția ani pentru că am fost mișcat profund ceea ce au trăit atât de mulți români după cel de-al Doilea Război Mondial și pentru că ați suferit atât de mult. Am vrut în mod deosebit să reamintesc lumii tot ceea ce a făcut întotdeauna din România o țară atât de specială. Astăzi, nu mai avem nevoie să ne amintim nimic“, a spus monarhul britanic, într-un discurs susținut cu ocazia unei recepții pe care președintele Klaus Iohannis a găzduit-o la Palatul Cotroceni în onoarea regelui.

Monarhul a transmis și un mesaj emoționant de la Palatul Cotroceni, afirmând că întotdeauna s-a simțit acasă în România și a ajuns să iubească țara noastră, monarhul britanic precizând că abia așteaptă să-și joace rolul în strângerea și mai puternică a relațiilor bilaterale, citând din Mihai Eminescu și evocând descendența sa comună cu România prin relațiile de rudenie ale familiei regale britanice cu regina Maria a României și cu regele Mihai al României.

“Nu pot descrie ce mare plăcere îmi face să vizitez din nou România. Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitatea dumneavoastră și pentru imensa generozitate de a găzdui această recepție. Abia îmi vine să cred că au trecut douăzeci și cinci de ani de la prima mea vizită în această țară remarcabilă, deși chiar înainte de a veni aici am simțit o legătură profundă cu România. Mult iubita dumneavoastră regină Maria a fost, după cum bine știți, verișoara primară a străbunicului meu, regele George al V-lea, în timp ce regina Maria, străbunica mea – pe care mi-o amintesc foarte bine – era descendenta contesei Claudia Rhedey, cu legături care se întorc adânc în istoria României, și, desigur, tatăl meu era văr primar cu regele Mihai și prețuia amintirile de când se jucau împreună aici, în copilărie“, a continuat regele Charles al III-lea.

Charles al III-lea, aflat la prima vizită în România în calitate de rege, la prima vizită externă după încoronare și a doua după urcarea la tron, a mărturisit că “întotdeauna” s-a simţit “acasă” în România, pe care a numit-o, în limba română, “ţară de glorii, ţară de dor”, citând din poezia lui Mihai Eminescu “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

Citiți și AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

Președintele Klaus Iohannis l-a primit vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care a devenit primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Vizita regelui Charles al III-lea în România are un caracter privat, iar singurul moment public a fost reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca gest de curtoazie.

Găzduind o recepție de bun venit în onoarea regelui, președintele Klaus Iohannis a precizat, în alocuțiunea sa, că ne onorează faptul că prima vizită în străinătate de la încoronare are loc în țara noastră.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, o țară unde deține proprietăți la Viscri și Valea Zălanului, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.