Connect with us

#RO2019EU

Rovana Plumb găzduiește, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniștrilor care gestionează fondurile europene în UE. Statele membre vor contura principalele direcții privind reducerea disparităților regionale și abordarea noilor provocări de dezvoltare durabilă înaintea summit-ului de la Sibiu

Published

on

@Parlamentul European

România găzduieşte, vineri, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor care gestionează fondurile europene în Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat emis de Minsterul Fondurilor Europene.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se desfășoară sub deviza „Coeziunea, o valoare europeană comună” și pune accentul pe unitatea dintre Statele Membre UE și pe importanța reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale la nivelul UE.

Evenimentul reunește miniștrii din statele membre ale Uniunii Europene și va fi prezidat de ministrul român al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. La reuniune vor mai participa comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu, miniștri responsabili cu Politica de Coeziune în statele membre ale UE, reprezentanți ai Comitetului Regiunilor, Comitetului Social și Economic European, Conferinței Regiunilor Periferice și Maritime, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Comisiei Europene și Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Prioritățile de investiții prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027

Negocierile la nivelul Uniunii Europene vizează viitorul Cadru Financiar Multianual și principalele politici finanțate din bugetul Uniunii. În privința Politicii de Coeziune, negocierile sunt axate pe reducerea disparităților regionale și pe abordarea noilor provocări, pe alinierea la Semestrul European și pe asigurarea unei flexibilități care să răspundă mai prompt nevoilor regionale și locale.

Pe agenda discuţiilor se află, printre altele: priorităţile de investiţii prevăzute de Politica de Coeziune în perioada de programare 2021-2027, guvernanţa fondurilor, în special legătura cu Semestrul European şi guvernanţa economică din perspectiva implementării, ponderea fondurilor aferente Politicii de Coeziune, ratele de cofinanţare şi nevoia de flexibilitate pentru a acoperi nevoile pe termen lung şi pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni, precum şi Politica de Coeziune în agenda strategică a liderilor pentru perioada 2019 – 2024.

Astfel, orientările oferite de lideri vor avea un impact direct asupra programării fondurilor europene. Dezbaterea nu are rolul de a preîntâmpina rezultatul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual, ci de a scoate în evidență impactul alegerii politice ale liderilor asupra implementării și a rezultatelor Politicii de Coeziune, fără a afecta bugetul Uniunii.

Dezbaterea are loc înaintea Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019, un moment important în proiectarea unei Europe mai puternice, mai unite, mai coerente și mai democratice. În cadrul Summit-ului va fi prezentat Raportul final al Cartei albe privind viitorul Europei, adoptată de Comisia Europeană în data de 1 martie 2017. Totodată, Comisia a prezentat, în data de 30 ianuarie 2019, un document de reflecție privind o Europă mai sustenabilă până în 2030, care încurajează discuția referitoare la modul în care să fie urmărite obiectivele de dezvoltare durabilă în UE.

În acest context, coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii reprezintă bazele pentru dezvoltarea echilibrată și durabilă, consolidează UE în fața crizelor globale, sprijină competitivitatea economică, justiția socială și promovează o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii europeni.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine

Published

on

©Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale/ Facebook

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine, indiferent dacă aceasta provine la state membre UE sau țări terțe, a afirmat, sâmbătă, Tanja Strnisa, secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Alimentaţiei din Republica Slovenia, la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, informează Agerpres.

”Am fost foarte bucuroasă să aflu astăzi că România a făcut progrese în acest domeniu, şi să aflu, de asemenea, că atât cultivatorii de albine, apicultorii, cât şi Ministerul Agriculturii se străduiesc să obţină o miere de foarte bună calitate, că s-a reuşit în România să dubleze producţia şi aproape să se dubleze numărul de colonii, de familii de albine. Am mai auzit astăzi ceva foarte importat legat de calitatea mierii dumneavoastră, de faptul că şi consumatorii de miere doresc să fie informaţi în legătură cu calitatea mierii şi mai ales să fie informaţi cu privire la ţara de origine, cu provenienţa mierii. În conformitate cu legislaţia actuală a Uniunii Europene pe etichetă se poate menţiona provenit din Uniunea Europeană sau nou-UE, iar consumatorii noştri şi apicultorii doresc să aibă informaţii mai precise, dacă este dintr-o ţară terţă, din care anume ţară terţă, iar dacă este din Uniunea Europeană din care ţară membră a Uniunii Europene provine. Iar în această privinţă cele două ministere ale noastre se susţin unul pe altul în ideea schimbării acestui mod de etichetare la nivel European”, a spus Tanja Strnisa.

Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a declarat că ar trebui să ne dea de gândit faptul că în România consumul de zahăr pe cap de locuitor este de 30 de kg, iar cel de miere pe cap de locuitor este de un kg şi că ar trebui să face diferenţa în opţiunile pe care le avem.

Tanja Strnisa a participat sâmbătă la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, eveniment realizat în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Evenimentul, organizat cu prilejul ”Zilei Mondiale a Albinei”, îşi propune să evidenţieze importanţa polenizatorilor pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, asupra necesităţii dezvoltării sectorului apicol în contextul schimbărilor climatice, precum şi rolul crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Continue Reading

#RO2019EU

Polonia depune o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Published

on

©️ European Court of Justice/ Facebook

Polonia a depus vineri o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva reformei drepturilor de autor adoptată în aprilie, a anunţat ministrul adjunct al afacerilor externe, relatează AFP.

Polonia a decis să depună în această dimineaţă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene o plângere în legătură cu adoptarea de către UE a directivei privind drepturile de autor pe internet“, a declarat Konrad Szymanski la televiziunea publică TVP Info, scrie Agerpres.

“Vedem în această reformă, pentru moment destul de neclară, o ameninţare importantă pentru libertatea de expresie, şi în special pentru libertatea de expresie pe internet”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, directiva ar putea conduce “la adoptarea de reguli similare cu o cenzură preventivă”.

Citiți și Parlamentul European a aprobat controversata reformă a directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Reforma drepturilor de autor, controversată, a fost adoptată la capătul unei lupte intense de doi ani în care s-au confruntat, pe de o parte, marile grupuri de presă şi artiştii favorabili legii şi, de cealaltă parte, giganţii lumii digitale şi apărătorii libertăţii internetului, îngrijoraţi de consecinţele sale.

Polonia a fost una dintre cele şase ţări care s-au opus reformei.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE a reușit amendarea definitivă a normelor privind dimensiunea autovehiculelor grele în scopul salvării de vieți omenești și protecției mediului

Published

on

Camioanele cu cabine rotunjite sunt prevăzute să ajungă pe drumurile europene începând cu 1 septembrie 2020, Consiliul aprobând astăzi introducerea mai rapidă modelului mai sigur și mai ecologic și încheind, totodată, procedura legislativă, potrivit unui comunicat.

Decizia adoptată de miniștri modifică normele privind dimensiunea maximă a camioanelor, devansând data care permite o lungime mai mare pentru o parte frontală mai rotunjită, fără a se reduce spațiul pentru încărcătură. La 12 februarie 2019, președinția română și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

,,Această nouă generație de cabine va fi mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de combustibil și mai confortabilă pentru șoferi. Deci este o veste bună pentru toți participanții la trafic și pentru mediu”, declară Răzvan Cuc, ministrul român al transporturilor

Partea frontală mai alungită a cabinei va reduce unghiurile moarte ale șoferilor, astfel încât aceștia vor avea o mai bună vizibilitate asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii. Aceasta va reduce totodată pagubele sau vătămările corporale ale altor participanți la trafic produse în caz de coliziune. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar putea duce la salvarea a până la 500 de vieți pe an, în principal în rândul pietonilor și al bicicliștilor din zonele urbane.

Se preconizează că rezistența redusă a aerului va scădea consumul de combustibil cu până la 10%. Reducerea emisiilor va contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înainte de a putea fi introduse pe piață, cabinele aerodinamice trebuie să îndeplinească cerințele de omologare de tip necesare. Acestea vor intra în vigoare până la 1 noiembrie 2019.

Lungimea suplimentară permisă poate fi utilizată numai pentru îmbunătățirea aerodinamicii cabinei, și nu pentru a spori capacitatea de încărcare a vehiculului.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending