Comisia Europeană a aprobat cererea de includere a „Salatei tradiționale cu icre de crap„ din România în Registrul specialităților tradiționale garantate (STG), însemnând că produsul este recunoscut la nivelul Uniunii Europene și nu poate fi imitat sau utilizat neadecvat, a anunțat instituția miercuri, 29 septembrie.
„Salata tradițională cu icre de crap” este un produs obținut din icre de crap sărate, icre de pește de apă dulce sărate, ulei de floarea-soarelui, apă carbogazificată și suc de lămâie. Este disponibil în două variante, cu sau fără ceapă fiartă. Este produs din aceleași materii prime sau ingrediente ca și cele utilizate în mod tradițional.
Denumirea „Salată tradițională cu icre de crap” indică faptul că anumite materii prime și ingrediente au fost întotdeauna folosite la fabricarea produsului de-a lungul generațiilor.
Salata tradițională cu icre de crap este caracterizată prin aspect, consistență, culoare, aromă și gust. Salata tradițională cu icre de crap este o cremă omogenă de icre și ulei, în care iese în evidență frecvența ridicată a boabelor de icre. Are consistență cremoasă, fără a prezenta separații de ulei. Culoarea produsului este uniformă, alb-crem, în care se disting boabele de icre de crap având culoarea portocaliu. Dacă produsul conține ceapă, aceasta este fiartă, iar utilizarea sa conferă produsului un gust ușor dulce. Gustul și aroma produsului sunt predominante, de icre de pește.
Procentul minim de icre care se utilizează este de 24,5 %, din care minimum 12,5 % icre de crap și minimum 12 % mix de icre de pește de apă dulce.
Salata tradițională cu icre de crap diferă de alte produse similare prin materiile prime, prin procentul de icre utilizat (icre de crap și mix de icre de pește de apă dulce) și prin lipsa conservanților, coloranților, acidifianților, aromelor, stabilizatorilor.
Această nouă denumire se va alătura celor 65 de produse Tradiționale de Specialitate Garantate deja protejate. Lista este disponibilă în baza de date eAmbrosia.
România avea anterior şapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care şase Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată, Cârnaţii de Pleşcoi şi Caşcaval de Săveni, iar Telemeaua de Ibăneşti pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).
La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă trei produse în scopul dobândirii protecţiei europene, din care două pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Telemea de Sibiu, şi Plăcinta dobrogeană precum şi un produs Salata tradiţională cu icre de crap pentru dobândirea protecţiei europene Specialitate Tradiţională Garantată.
Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.