Connect with us

ROMÂNIA

Șase medalii obținute de România în 2019 la Olimpiada Internațională de Chimie de la Sankt Petersburg

Published

on

@Daniela Bogdan/Facebook

Olimpiada Internaţională de Chimie 2019 care s-a desfăşurat în Rusia s-a încheiat cu un rezultat de top pentru elevii români. Olimpicii la Chimie din România au obţinut trei medalii de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz la Olimpiada D.I. Mendeleev, a anunţat profesorul coordonator al lotului român, Daniela Bogdan, pe pagina sa de Facebook. La competiţia desfăşurată în Sankt-Petersburg au luat parte 152 de elevi din 28 de ţări, potrivit Agerpres

Medaliile de aur au fost obţinute de liceenii Emeric Claudiu Ardelean (Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai” din Baia Mare), Ana Florescu-Ciobotaru şi Mircea Raul Bodrogean (elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti).

Medaliaţii cu argint sunt Teodora Stan (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Tudor Lile (Colegiul Naţional “Moise Nicoară” din Arad), iar medalia de bronz a revenit Sandrei Saade, elevă la Colegiul Naţional din Iaşi.

Lotul României a fost coordonat şi însoţit de profesorii Daniela Bogdan şi Mihaela Matache.

Competiţia presupune susţinerea a trei probe, timp de cinci ore, dintre care două teoretice şi una practică/experimentală, toate cu grad de complexitate extrem de ridicat. Problemele propuse spre rezolvare acoperă cinci secţiuni: chimie – fizică, ştiinţele vieţii, chimie anorganică, chimie organică şi chimie analitică.

La ediţia din acest an au participat 152 de elevi din 28 de ţări. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

România reacționează la amenințările Rusiei: Consolidarea securității la Marea Neagră este răspunsul legitim la eforturile de militarizare ale Federației Ruse

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România salută normalizarea relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite și rolul SUA în acest proces

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE salută anunţul de joi privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, precum şi rolul relevant al Statelor Unite ale Americii în acest proces.

În acest context, arată sursa citată, Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că acest demers dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, doi dintre partenerii regionali importanţi ai României, va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.

“De asemenea, acest demers poate sprijini eforturile de identificare a unei soluţii juste şi de durată în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Astfel cum a reiterat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, inclusiv în discuţiile sale telefonice recente cu omologii israelian, palestinian şi iordanian, România sprijină o rezolvare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, fundamentată pe soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, în conformitate cu dreptul internaţional, ca singura opţiune viabilă care răspunde aspiraţiilor ambelor părţi”, se precizează în comunicat.

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed.

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport îngrijorător al UE privind evoluția COVID-19: România, campioană la numărul de noi cazuri, decese și rată de pozitivare

Published

on

© Health Service Executive, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

România este a doua țară cu cel mai mare număr de cazuri noi de coronavirus raportate la nivelul Uniunii Europene/Spațiului Economic European (UE/SEE) și al Marii Britanii, în 14 zile, în ciuda testării scăzute, are cel mai mare număr de decese la 1 milion de locuitori și cea mai ridicată rată a pozitivării la efectuarea testelor pentru infecția cu Covid-19, potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

De la începutul pandemiei, la nivelul UE / SEE și al Marii Britanii au fost raportate 1.733.550 cazuri și 182.639 decese (10% din toate cazurile și 27% din toate decesele raportate în întreaga lume).

La 2 august, numărul total de cazuri zilnice raportate, precum și rata de incidență într-un interval de 14 zile, erau din nou pe un trend ascendent în UE / SEE și în Marea Britanie, ca urmare a relaxării măsurilor de distanțare socială. Totuși, în prezent aceste rate sunt mai mici decât la primul vârf care a avut loc la 9 aprilie 2020.

Majoritatea cazurilor noi (111.840) raportate 14 zile în UE / SEE și Marea Britanie au fost raportate în Spania (28.267), România (15.420), Franța (13.245), Marea Britanie (8.743) și Germania (8.319).

Începând cu 2 august 2020, rata de notificare a cazurilor noi în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 21,5 (interval de țară: 2,2-209,5) la 100.000 de locuitori. Față de incidența cazurilor raportate pentru cele 14 zile până la 19 iulie (13,4 la 100.000 de locuitori), a existat o creștere de 60,5%.

Luxemburg are cea mai mare rată – 209,5, însă la o populație foarte mică și la o rată de testare extrem de mare, fiind urmată de România – 79,4 și Spania – 60,2.

Rata de notificare a deceselor pe fondul COVID-19 în ultimele 14 zile pentru UE / SEE și Marea Britanie a fost de 4,1 (interval de țară: 0-15,9) la 1.000.000 de locuitori. Rata a fost stabilă timp de 13 zile.

România se află pe primul loc la rata deceselor la un milion de locuitori, cu 19.1, urmată de Marea Britanie, cu 13.8 și Bulgaria, cu 12.3. Astfel, comparativ cu nivelul european, rata deceselor la milionul de locuitori în România este de aproape patru ori mai mare. 

De asemenea, comparativ cu nivelul european, de 1.4, rata pozitivării în urma efectuării testului pentru infecția cu COVID-19 este de 6.2 în România, urmată de Bulgaria, cu 5.2. Croația, cu 5.1 și Spania, cu 4.5. Astfel, în cazul României, această rată este de peste patru ori mai mare față de cea de la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii. 

Potrivit ECDC, ocuparea spitalelor și / sau a unităților ATI datorită COVID-19 este în creștere în Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, România și Slovenia. Acest lucru este corelat și cu faptul că rata de incidență a numărului de cazuri noi raportate la suta de mii de locuitori, într-un interval de 14 zile la data de 2 august, a fost mai mare de 60 doar în Luxemburg, România și Spania.

De altfel, doar în alte șapte state la nivelul UE/SEE și al Marii Britanii s-a înregistrat o incidență a numărului de cazuri noi mai mare de 20 raportat la suta de mii de locuitori. Printre acestea, șase țări (Belgia, Cehia, Luxemburg, Malta, România și Spania) au raportat o creștere de 30% sau mai mult a cazurilor noi, iar două țări (Portugalia și Suedia) au raportat o scădere cu 30% sau mai mult față de nr. de cazuri raportate începând cu 19 iulie. 

De asemenea, ratele de notificare a numărului de cazuri noi de coronavirus depind foarte mult de o serie de factori, dintre care unul este rata de testare. Luxemburg are cea mai mare rată de testare pentru săptămâna 30, urmată de Danemarca, Malta, Marea Britanie, Cipru, Austria, Irlanda și Portugalia.

Țările cu rate mici de testare și pozitivare la test de peste 30% la 2 august erau Croația, România, Bulgaria, Spania, Cehia, Belgia, Polonia și Slovenia.

În acest context, ECDC are următoarele recomandări, mai ales în cazul țărilor în care numărul de noi cazuri COVID-19 a explodat în ultimele săptămâni, situație în care se află și România:

  • reimpunerea măsurilor stricte de distanțare socială printr-o abordare etapizată și limitată în timp în funcție de evaluările epidemiologice și a lecțiilor învățate anterior la nivel local pentru combaterea focarelor de coronavirus și apariției altora noi.
  • testarea în număr mare a populației contribuie la detectarea rapidă a cazurilor noi de infectare, a conturării mai clare a grupelor de risc și la implementarea unor măsuri de limitare a răspândirii coronavirusului și protejare a populației. 
  • creșterea gradului de adaptare a comportamentului uman la o situație în care sunt impuse restricții de sănătate și siguranță publică cu ajutorul unor strategii de comunicare privind riscurile coabitării cu noul coronavirus și măsurile zilnice necesare pentru a reduce expunerea potențială, precum practicarea igienei respiratorii și a etichetei de tuse, distanțarea fizică și igiena mâinilor, purtarea măștilor pentru față, reducerea numărului de contacte și izolarea la domiciliu în caz de boală. 

Continue Reading

Trending