Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și-au anunțat astăzi intenția de a găzdui o conferință a donatorilor, în coordonare cu autoritățile turce, pentru a mobiliza fonduri din partea comunității internaționale în sprijinul populației din Turcia și Siria, în urma cutremurului devastator de săptămâna aceasta. Evenimentul ar urma să fie găzduit în luna martie la Bruxelles.

Conferința donatorilor va contribui la mobilizarea comunității internaționale pentru a face față consecințelor cutremurelor devastatoare din această săptămână. Obiectivul conferinței la nivel înalt, care va fi deschisă statelor membre ale UE, țărilor vecine, membrilor ONU, instituțiilor financiare internaționale și altor părți interesate relevante, este de a coordona răspunsul donatorilor și de a strânge resurse pentru a sprijini redresarea timpurie și acordarea de ajutor în zonele afectate din Turcia și Siria. Conferința va fi prezidată în comun de comisarul însărcinat cu negocierile de vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, și de ministrul suedez pentru cooperare internațională pentru dezvoltare și comerț exterior, Johan Forssell.

„Suntem cu toții zguduiți de efectele devastatoare ale cutremurelor care au lovit în această săptămână Turcia și Siria. Prioritatea acum este să lucrăm 24 de ore din 24 pentru a salva cât mai multe vieți, deoarece mulți oameni sunt încă prinși sub dărâmături, în clădiri. Pentru aceasta, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a fost activat imediat și a trimis până acum 31 de echipe de căutare și salvare și 5 echipe medicale din 23 de țări. Dar transmitem deja de pe acum un mesaj locuitorilor din Turcia și Siria: UE va sprijini comunitățile voastre. Pentru că nimeni nu ar trebui să fie lăsat singur atunci când o astfel de tragedie lovește un popor”, a declarat președinta von der Leyen, anunțând conferința donatorilor în urma unei convorbiri cu prim-ministrul suedez Kristersson.

„Cutremurul din Turcia și din nordul Siriei este un dezastru fără precedent recent. Amploarea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale devine din ce în ce mai clară pe zi ce trece. Consecințele sunt cu adevărat îngrozitoare. În calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene, Suedia dorește să se asigure că asistența UE este adecvată pentru a răspunde nevoilor poporului turc și sirian în aceste momente teribile“, a declarat, la rândul său, premierul Kristersson.

La 6 februarie 2023, un prim cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter, urmat de cel puțin alte două cutremure majore, a lovit Turcia și Siria, provocând distrugeri pe scară largă ale infrastructurii publice și private, lovind mii de gospodării și provocând mii de victime.

Mii de clădiri au suferit pagube grave, inclusiv școli și unități sanitare și alte infrastructuri publice, precum drumuri, aeroporturi, porturi, terminale petroliere, linii electrice, alimentare cu apă și canalizare. Au fost înregistrate mai multe replici puternice, care au provocat alte victime și pagube suplimentare.

Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene a fost activat imediat. 20 de state membre ale UE și Albania, Muntenegru și Serbia au oferit deja 31 de echipe de căutare și salvare și 5 echipe medicale prin intermediul acestuia. Echipele sunt formate în total din peste 1 500 de salvatori și 100 de câini de căutare și salvare.

Echipe de ingineri constructori și asistență în natură sunt, de asemenea, mobilizate prin intermediul mecanismului și, de asemenea, pe cale bilaterală. O echipă de protecție civilă a UE se află în prezent în Turcia pentru a coordona răspunsul internațional.

O evaluare a nevoilor post-dezastru (PDNA) condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) ar trebui să fie lansată în curând pentru a contribui la stabilirea nevoilor de reconstrucție și reabilitare și la o estimare a costurilor totale. Comisia Europeană s-a declarat pregătită să contribuie la această evaluare.

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 8 februarie, o recomandare și o comunicare menite să stabilească obiective comune de stimulare a rezilienței în fața dezastrelor în domeniul protecției civile. Documente se referă la modalități prin care țările europene să fie mai bine pregătite pentru a face față pericolelor naturale, cum ar fi cutremurele, inundațiile și incendiile forestiere.

Având în vedere evoluția rapidă a profilului riscurilor, obiectivele europene în materie de reziliență la dezastre urmăresc să îmbunătățească capacitatea UE, a statelor sale membre și a statelor sale participante la mecanismul de protecție civilă al UE de a anticipa și de a face față efectelor viitoarelor dezastre și situații de urgență majore. În acest scop și în strânsă cooperare cu statele membre, Comisia Europeană a identificat cinci obiective care trebuie urmărite în mod colectiv.

Cele cinci obiective europene în materie de reziliență la dezastre sunt:

1. Anticipare – îmbunătățirea evaluării și anticipării riscurilor și a planificării managementului riscurilor de dezastre. Având în vedere complexitatea și interdependența riscurilor cu care se confruntă UE, este important să se identifice vulnerabilitățile din sectoarele critice și să se anticipeze pericolele și amenințările.
2. Pregătire – sporirea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire al populației. Sporirea gradului de conștientizare cu privire la riscuri și a gradului de pregătire a populației contribuie la reducerea impactului dezastrelor.
3. Alertare – îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie. Consolidarea sistemelor de alertă timpurie asigură faptul că mesajele de avertizare lansate de la nivel național, regional și local ajung la timp la persoanele potrivite.
4. Răspuns – consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Prin consolidarea capacității de răspuns a mecanismului de protecție civilă al UE, Uniunea poate oferi mai mult ajutor pentru acoperirea lacunelor critice și pentru prevenirea deteriorării situației atunci când capacitatea unei țări este depășită.
5. Securitate – asigurarea unui sistem solid de protecție civilă. Sistemele de protecție civilă trebuie să rămână operaționale 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în timpul dezastrelor și după, atunci când este cea mai mare nevoie de ele. Actualizarea planurilor și a procedurilor de asigurare a continuității activității și asigurarea coordonării și a schimbului de informații între sectoare, inclusiv cu furnizorii de infrastructură critică, vor contribui la funcționarea sistemelor de protecție în orice moment.

Pentru a demara punerea în aplicare a acestor obiective, Comisia Europeană lansează cinci inițiative emblematice, câte una pentru fiecare obiectiv. De exemplu, o inițiativă emblematică va fi lansarea preparEU, un program paneuropean de sensibilizare a cetățenilor europeni cu privire la reziliența în fața dezastrelor.

Comisia Europeană a propus, luni, acordarea unei asistențe macrofinanciare (AMF) în valoare de până la 100 milioane de euro pentru Macedonia de Nord, care ar contribui la acoperirea nevoilor de finanțare ale țării în 2023 și 2024, sprijinind atât sustenabilitatea fiscală, cât și reformele structurale, se arată într-un comunicat.

Prin această propunere, Comisia este alături de Macedonia de Nord în vremuri dificile, deoarece, în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, balanța externă a țării s-a deteriorat rapid din cauza dependenței sale ridicate de importurile de combustibil și energie electrică. De asemenea, Macedonia de Nord se confruntă cu nevoi mari de rambursare a datoriei externe în 2023, în contextul unor condiții de finanțare dificile.

„Suntem alături de Macedonia de Nord în aceste vremuri dificile. Astăzi, propunem acordarea unei asistențe macrofinanciare de până la 100 de milioane de euro pentru a sprijini economia țării, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare pentru următorii doi ani”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea de astăzi însoțește un program de sprijin pe 24 de luni încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de până la 530 milioane de euro.

Asistența ar urma să vină sub formă de împrumuturi, care vor fi plătite în două tranșe. Aceste două plăți ar fi condiționate de punerea în aplicare a unor măsuri de politică care trebuie convenite între Macedonia de Nord și UE într-un memorandum de înțelegere.

Potrivit Comisiei, Memorandumul de înțelegere se va axa probabil pe reformele politice în domeniile guvernanței fiscale, politicii fiscale, gestionării investițiilor publice, parteneriatelor public-privat, mediului de afaceri, transparenței ajutoarelor de stat, eficienței energetice, reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. Plățile vor fi, de asemenea, condiționate de un bilanț pozitiv în ceea ce privește punerea în aplicare a programului FMI. Aceste reforme vor sprijini Macedonia de Nord pe drumul său către aderarea la UE.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul trebuie să examineze și să adopte prezenta propunere de acordare de asistență macrofinanciară Macedoniei de Nord. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea urma plățile, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică antemenționate.