Marian Tutilescu, seful Departamentului Schengen din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), din anul 2010, considera ca Romania ar putea adera la Schengen cu punctele de frontiera de pe aeroporturi in martie 2014, iar controalele ar putea fi eliminate pentru frontierele terestre incepand cu ianuarie 2015. Declaratiile oficialului au fost facute in cadrul unui interviu acordat Reprezentanta Comisiei Europene in Romania.

Credeţi că noile reguli din spaţiul Schengen, prin care Comisia Europeană poate recomanda reintroducerea controlului pe o perioadă de 2 ani la graniţa internă cu un stat care are deficienţe, sunt un pas spre întărirea liberei circulaţii în UE?

Marian Tutilescu: Cu siguranţă reprezintă un pas pentru întărirea gradului de securitate al Uniunii Europene. Aceste două pachete de măsuri, cel pentru evaluare şi cel pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne ale unui stat membru, fac parte din pachetul generic intitulat măsuri pentru întărirea guvernanţei spaţiului Schengen. Acesta a fost rolul introducerii acestor măsuri. Sigur că, în momentul în care Consiliul recomandă o astfel de măsură, la propunerea Comisiei, asta produce efecte în planul liberei circulaţii pe zona respectivă, până când statul respectiv va remedia deficienţele în ceea ce priveşte securizarea frontierelor.

Traian Băsescu a înaintat recent o dată de aderare a României la spaţiul Schengen ca fiind aprilie 2014. De ce credeţi că a împins termenul până atunci? Era vorba să fim reevaluaţi în această toamnă.

Marian Tutilescu: Conform propunerii franco-germane din 2011, discutăm deocamdată de aderarea la Schengen în doi paşi. Ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene s-ar putea face în ultima duminică din luna martie 2014, chiar dacă decizia va fi luată la Consiliul JAI din decembrie sau cel mai târziu la Consiliul din martie 2014. Sigur, e o decizie politică. Dar ridicarea controalelor la frontierele aeriene se poate face de două ori pe an: la schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă. Atunci se schimbă şi orarul curselor şi aeroporturile trebuie să notifice transportatorilor aerieni terminalele Schengen şi non-Schengen. Pentru aeroporturile care operează zboruri non-Schengen trebuie anumite condiţii de securizare, de separare a fluxurilor, în aşa fel încât să se evite contaminarea fluxurilor Schengen cu cele non-Schengen şi, implicit, migraţia ilegală. Termenul poate fi ultima duminică din martie în privinţa ridicării controalelor la frontierele aeriene. Problema unei reevaluări nu se pune. Conform noului mecanism de evaluare, România şi Bulgaria nu vor mai fi reevaluate până la accederea în spaţiului Schengen. Abia după aceea vor intra sub incidenţa acestui nou mecanism de evaluare din pachetul pentru întărirea guvernanţei spaţiului Schengen.

Ce se va întâmpla cu controalele la frontierele terestre?

Marian Tutilescu: Acesta va fi pasul doi. În opinia mea, un termen rezonabil ar fi sfârşitul anului viitor sau 1 ianuarie 2015. Pentru asta s-ar putea lua o decizie fie prin septembrie sau octombrie, aşadar la Consiliile din toamna lui 2014. E un termen rezonabil pentru că filozofia ţine de un anumit context regional, şi anume, problemele migraţioniste din sudul şi estul Europei, în general problemele cu care se confruntă Grecia din perspectiva migraţiei ilegale dinspre nordul Africii şi dinspre Turcia.

Ce lipseşte României în acest moment pentru a fi admisă în Schengen?

Marian Tutilescu: Decizia politică.

În ultimii ani, de la acţiunea anticorupţie intens mediatizată, a scăzut corupţia vameşilor de la frontierele României?

Marian Tutilescu: Evaluări se fac permanent, Ministerul de Interne are o structură specializată, Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă care fac astfel de evaluări, care furnizează informaţii organelor abilitate. S-au mai făcut chiar unele dosare penale. Ceea ce s-a întâmplat în 2010 a avut un efect pozitiv şi preventiv asupra structurilor care acţionează în punctele de frontieră.

Care sunt lucrurile concrete pe care România le-a pierdut prin amânarea aderării la Schengen?

Marian Tutilescu: Ca să ne referim la lucrurile concrete, trebuie să privim beneficiile. Este greu de cuantificat beneficiul care rezultă din statutul de ţară membră Schengen. Dacă ne referim la o chestiune materială, atunci beneficiile sunt cuantificabile la frontierele terestre pentru transportatori. Ştiţi că se creează uneori cozi imense la punctele de frontieră datorită faptului că autovehicolele de transport marfă trebuie să facă controlul de frontieră. Nu neapărat controlul vamal, pe acesta îl pot face oriunde, la orice vamă de interior. Controlul de frontieră presupune uneori şi o scanare a încărcăturii pentru a se verifica dacă nu se transportă imigranţi ilegali sau mărfuri de contrabandă. În termeni reali, cuantificabili, cam acestea sunt beneficiile care nu se realizează prin neintrarea României. Ce presupune intrarea pentru cetăţeanul simplu este că la frontierele aeriene, zborurile în spaţiul Schengen sunt asimilate zborurilor domestice, fără control de frontieră, fără prezentarea paşapoartelor. Bineînţeles, controlul de securitate inerent oricărei deplasări cu avionul rămâne. Aterizarea aeronavelor şi debarcarea pasagerilor se va face în spaţii diferite de cele care se fac în prezent, cu fluxuri continue fără control de frontieră.

Credeţi că, din moment ce oricum cetăţenii români circulă în Europa doar cu buletinul, este atât de important pentru populaţie să fim în Schengen?

Marian Tutilescu: Cetăţeanul nu va face o diferenţă pentru că el poate circula liber şi astăzi, doar că trebuie să se supună unui control de frontieră. Sigur, la frontierele terestre vor resimţi pentru că pur şi simplu nu mai trebuie să opreşti la punctul de frontieră, nu mai trebuie să aştepţi la o coadă care, în anumite zile, poate fi semnificativă. Dar statutul de stat membru Schengen conferă mai multă credibilitate statului respectiv, mai multă siguranţă pentru investitori. Spaţiul Schengen este un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie. Aşa este definit în însăşi filozofia lui. Din acest statut sunt nişte beneficii greu de cuantificat în momentul de faţă, dar le pot resimţi şi investitorii şi oamenii de afaceri.

V-a deranjat faptul că aderarea la Schengen a devenit o temă în bătăliile politice internă?

Marian Tutilescu: N-aş spune că procesul tehnic a fost stricat. În ultimii ani, toate forţele politice au fost de acord că spaţiul Schengen este o prioritate şi că obiectivul aderării la Schengen trebuie atins. Ceea ce m-a deranjat pe mine este că o temă de esenţă europeană, şi anume extinderea spaţiului Schengen asumat inclusiv prin programul Stockholm pe afacerile interne, a fost translatată uneori către interesele politice interne ale unor state. Să ne amintim episodul Olanda care, mai mult de un an, ne-a blocat accesul în spaţiul Schengen din considerente politice interne: existenţa în coaliţia de guvernământ a unui partid de extremă dreaptă care avea o atitudine radicală şi ameninţa cu retragerea sprijinului politic pentru coaliţie în situaţia în care România şi Bulgaria vor fi acceptate în spaţiul Schengen. Asta m-a deranjat. Că un subiect european a fost mutat în această zonă politică internă care ţine strict de interesele politice conjuncturale, contextuale, ale unuia sau altuia dintre statele membre.

Mai există în acest an pericolul să se întâmple ceva similar?

Marian Tutilescu: În orice moment există pericolul, îndeosebi într-un context electoral. Din păcate, cetăţenii statelor membre Schengen percep extinderea din ce în ce mai mult ca o creştere a nivelului de insecuritate, ca un risc cu privire la locurile de muncă, mai ales în condiţiile crizei economice. Ca atare, sunt foarte reticenţi la aceste concepte de extindere. Dacă electoratul dă asemenea semnale, cu siguranţă clasa politică este receptivă. Şi dacă au loc alegeri într-un stat membru, această temă devine un subiect de campanie.

Sursa> ec.europa.eu