Un schimb dur de replici a avut loc între ministrul de externe din Turcia, Mevlut Cavusoglu și ministrul de externe grec, Nikos Dendias, care și-au afișat public în fața presei, la Ankara, divergențele pe mai multe teme, informează Agerpres.
Cei doi s-au contrat în fața camerelor televiziune în privința frontierelor maritime, migranților și a tratamentului aplicat minorităților la finalul vizitei de joi de la Ankara, a ministrului grec menită să consolideze dialogul iniţiat de cele două ţări pentru a rezolva numeroasele lor dispute.
Nikos Dendias a criticat în special activităţile turceşti din Marea Egee şi estul Mediteranei, precum şi ceea ce el consideră o aplicare defectuoasă din partea Ankarei a unui acord cu Uniunea Europeană privind migranţii. „Turcia nu ar trebui să dea lecţii Greciei”, a spus el.
Acesta a subliniat că poziţia Greciei este clară, afirmând că Turcia a încălcat în Marea Egee şi în estul Mediteranei dreptul internaţional şi convenţia maritimă (internaţională) şi chiar drepturile suverane ale Greciei. „Turcia a efectuat 400 zboruri deasupra teritoriului elen”, a declarat Dendias.
„Dacă aduceţi acuzaţii atât de grele împotriva ţării mele şi poporului meu, sunt obligat să le răspund”, a replicat Mevlut Cavusoglu, vizibil exasperat de declaraţiile omologului său elen.
În dosarul migranţilor, Mevlut Cavusoglu s-a apărat afirmând că Turcia s-a comportat într-o „manieră decentă” şi a acuzat Atena că „a respins 80.000 de persoane în ultimii patru ani”, iar „pe alții i-a aruncat în mare”. „Nu am folosit niciodată problema migranţilor împotriva UE sau împotriva Greciei”, a adăugat acesta.
În plus, Mevlut Cavusoglu a afirmat că activităţile Ankarei în estul Mediteranei au ca scop protejarea intereselor Turciei şi a ciprioților turci.
„Avem divergenţele noastre cu privire la aceste subiecte, dar, dacă veniţi aici să acuzaţi Turcia când s-a convenit să discutăm aceste dosare, sunt obligat să răspund”, a spus el, calificând în mai multe rânduri afirmaţiile omologului său elen drept inacceptabile.
Mevlut Cavusoglu a mai acuzat Grecia de discriminare împotriva minorităţii turce de pe teritoriul său: „În Turcia, recunoaştem minoritatea greacă ortodoxă ca fiind greci ortodocși. Dar spuneţi că turcii (din Grecia) care se consideră ei înşişi turci nu sunt turci, ci doar musulmani”, a insistat el.
UE şi Turcia au semnat în martie 2016 un acord pe o durată de cinci ani pentru a opri afluxul de migranţi către UE, iar Ankara dorește reînnoirea acestui acord care a făcut posibilă reducerea considerabilă a migrației din Turcia către Europa în schimbul unui important ajutor financiar.
Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.
Ankara avea să primească 3 miliarde de euro din partea comunității europene pentru a gestiona mai bine problema migrației.
Cu toate acestea, Bruxelles şi Atena acuză Ankara că, de la începutul pandemiei de COVID-19, a încetat să accepte înapoi migranții în situație ilegală pe insulele grecești.
Tensiunile dintre Grecia și Turcia, state membre ale NATO din anul 1952, s-au agravat în ultimii ani din cauza forajelor de gaz efectuate de Turcia în apele grecești din estul Mediteranei. Tensiunile au fost pentru luni de zile un subiect aflat pe agenda liderilor europeni.
