Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu anihilarea în cazul în care acest stat atacă interesele americane, informează AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care stârnește îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.

If Iran wants to fight, that will be the official end of Iran. Never threaten the United States again!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) May 19, 2019

Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Fostul actor de comedie, Volodimir Zelenski, a fost luni învestit în funcția de președinte al Ucrainei în cadrul unei ceremonii solemne care a avut loc în Rada Supremă (Parlamentul unicameral ucrainean), deschizând astfel o nouă eră pentru țara independentă de mai puțin de 30 de ani, care se confruntă cu un război și dificultăți econmice, anunță AFP, EFE și Unian, citate de Agerpres.

©www.president.gov.ua

La o lună după victoria zdrobitoare în faţa contracanditatului său, Petro Poroshenko, cel mai tânăr președinte ales al Ucrainei postsovietice, în vârstă de doar 41 de ani, a venit pe jos la sediul Parlamentului, salutând mulțimea de pe traseu.

©www.president.gov.ua

”Mă angajez, prin toate acţiunile mele, să apăr suveranitatea şi independenţa Ucrainei, să asigur bunăstarea Patriei şi a poporului ucrainean, să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să respect Constituţia şi legile Ucrainei, să-mi îndeplinesc îndatoririle în interesul tuturor compatrioţilor mei, să ridic autoritatea Ucrainei în lume”, a declarat Volodimir Zelenski, cu o mână pe Constituţia acestei ţări independente din 1991.

©www.president.gov.ua

La ceremonie Zelenski a fost însoţit de soţia sa Elena şi de părinţi. Circa 50 de delegaţii oficiale din străinătate participă la ceremonia de inaugurare a noului preşedintelui ucrainean, delegaţia SUA fiind condusă de ministrul energiei, Rick Perry.

©www.president.gov.ua

Actorul și comedianul ucrainean, care și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte la 31 decembrie, fără a avea o experiță politică anterioară, a reușit să obțină un scor zdrobitor în cel de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc la 21 aprilie, și anume 72.7% dintre voturi, comparativ cu 27.3%, procentele care au mers către contracandidatul său, Petro Poroșenko.

Ce urmează și care sunt provocările ce îl așteaptă pe noul președinte al Ucrainei?

Alegeri anticipate

Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat luni în discursul său de învestitură dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral), care îi este în mare parte ostilă, convocând alegeri legislative anticipate fără să mai aştepte scrutinul prevăzut la termen în 27 octombrie, deşi nu a anunţat data noilor alegeri, informează Agerpres, care citează AFP și EFE.

©www.president.gov.ua

”Dizolv astăzi Rada Supremă de legislatura a opta”, a declarat el în faţa deputaţilor şi invitaţilor străini prezenţi în hemiciclu, în pofida incertitudinilor juridice persistând asupra capacităţii sale de a lansa acest proces foarte încadrat.

”Dragi deputaţi, voi aţi stabilit singuri ceremonia de învestitură luni, într-o zi lucrătoare. Văd în aceasta un plus. Înseamnă că astăzi nu vom sărbători. Vom lucra împreună. De aceea, vă rog foarte mult să adoptaţi o lege privind abolirea imunităţii parlamentare, o lege privind răspunderea penală pentru îmbogăţire ilegală şi multpătimitul Cod electoral, a cărui aprobare trenează de mult timp”, a declarat noul şef al statului ucrainean.

Formațiunea lui Zelenski nu este reprezentată în Radă, care este resposabilă pentru numirea prim-ministrului.

©www.president.gov.ua

Astfel, după numirea sa oficială în funcție, Zelenski a invitat guvernul să-și prezinte demisia în bloc. ”Guvernul nu ne rezolvă problemele, guvernul este problema noastră”, a spus noul preşedinte al Ucrainei, citându-l pe fostul preşedinte american Ronald Reagan. ”Puteţi lua o bucată de hârtie, un pix şi să eliberaţi locurile pentru cei care se vor gândi la generaţiile viitoare şi nu la alegerile următoare. Cred că oamenii vă vor aprecia!”, a spus Zelenski, adresându-se către miniştri.

La numai câteva minute după discursul său de învestitură, ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak şi-a prezentat demisia. Dar Zelenski a cerut de asemenea demisia procurorului general, Iuri Luţenko, şi a şefului SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei), Vasili Griţak, ambii fideli lui Petro Poroşenko, conform Rbc-Ukraina.

©www.president.gov.ua

Războiul din estul separatist

Dincolo de încercarea de a-și asigura sprijinul Parlamentului, de departe cea mai mare provocăre cu care se va confrunta noul lider de la Kiev este conflictul continuu cu forțele separatiste din estul Ucrainei, sprijinite de Rusia.

Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia.

De altfel, în discursul său de învestire, Zelenski a precizat că ”prima sa sarcină” este să se ajungă la o încetare a focului în estul Ucrainei. Prima noastră sarcină este să ajungem la o încetare a focului în Donbas”, bazin carbonifer controlat în parte de către separatişti, a spus el provocând o salvă de aplauze din partea deputaţilor.

”Dragi concetăţeni, toată viaţa mea am încercat să fac totul pentru ca ucrainenii să zâmbească (…) În următorii cinci ani, voi face tot ce pot pentru a vă împiedica să plângeţi”, a promis noul preşedinte ucrainean în finalul discursului său.

Afirmațiile sale vin în completarea celor din 21 aprilie, când, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, Zelenski a promis va ”relansa” procesul de pace, după ce în campania electorală a lansat ideea de a implica și SUA sau Marea Britanie în negocierile cu Rusia, chestiune întărită de consilierul său pe probleme militare, Ivan Aparşin, care declara la 24 aprilie că ”nu l-aş sfătui pe preşedintele Ucrainei să se întâlnească de unul singur cu Putin”, ci în prezența reprezentanţilor Statelor Unite şi Marii Britanii.

Negocieri dure cu Fondul Monetar Internațional

Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Însă creditele au fost deblocate în tranşe mici, din cauza dificultăţii de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupţiei cerute în schimbul ajutorului. Aşteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranşe, de 1.3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situaţie precară.

În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari, datorie publică. Rămâne de văzut dacă noul președinte, care a fost votat masiv de cetățeni, va încerca să convingă populația să accepte măsuri de austeritate.

Președintele american Donald Trump a prezentat o vastă reformă a sistemului imigrației legale în Statele Unite, menită să selecționeze străinii pe bază ”meritului” și să nu o mai facă pe baza legăturilor lor familiale, a cărei adoptare în Congres se anunță a fi delicată, informează AFP, citat de Adevărul.ro.

”Planul nostru va transforma sistemul american al imigrației în mândria națiunii și va fi admirat de întreaga lume”, a declarat liderul de la Casa Albă, denunțând un sistem ”disfuncțional”, care ”distriminează oamenii” și ”spiritele strălucitoare”.

În opinia sa, aproape două treimi dintre cele 1,1 de permise de rezident permanent – faimoasele „carduri verzi“ (”green card“) distribuite anual de către Statele Unite – ajung la imigranţi ”pur şi simplu pentru că ei au un apropiat” în ţară, iar doar 12% revin unor străini selectaţi pe baza ”meritului sau competenţelor lor”. Donald Trump a promis, astfel, să le crească proporţia de la 12 la 57%.

”Asta ne va face mai competitivi“, a spus Trump, schițând un sistem de imigrație ”cu puncte“, după modelul celui practicat de Canada.

În viziunea sa, imigranții vor primi puncte dacă au competențe specifice, precum un loc de muncă, un nivel de educație ridicat sau un proiect în vederea înființării unor întreprinderi.

Aceștia ar trebui să fie ”independenți financiar”, ”să înveţe să vobească engleza“ şi ”să treacă un examen civic“ înainte să fie primiţi pe teritoriul american, a adăugat el.

Politica în domeniul migraţiei a lui Donald Trump a fost denunţată cu regulaitate de către mediile de afaceri, mai ales în Silicon Valley, care angajează mii de ingineri străini, sau de către agricultori, care depind de o mână de lucru sezonieră ieftină.

În 2017, CEO ai Apple, Microsoft, Google, Facebook, Airbnb sau Netflix au denunţat drept ”contrare valorilor americane” măsuri care interzic intrarea în Statele Unite a cetăţenilor unui număr de şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană.