Securitatea Arcticii este esențială pentru stabilitatea Europei, a declarat ministrul finlandez al apărării într-un interviu amplu acordat Euronews. El a adăugat că discuțiile privind descurajarea nucleară europeană sunt binevenite, dar nu pot înlocui încă NATO.
Rusia își consolidează activele strategice în Arctica și construiește noi facilități de-a lungul frontierei cu Finlanda, a declarat ministrul apărării al țării scandinave pentru Euronews, subliniind că Arctica este „critică” pentru apărarea europeană.
„Rusia deține cea mai mare parte a capacităților sale strategice în domeniul nuclear, al submarinelor și al bombardierelor cu rază lungă de acțiune în zona Peninsulei Kola”, a declarat Antti Häkkänen pentru Euronews într-un interviu acordat în contextul Conferinței de securitate de la München, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute.
„Construiesc noi instalații militare de-a lungul graniței noastre, la fel ca în timpul Războiului Rece. Ar fi înțelept să supraveghem Arctica și să dezvoltăm capacități arctice” pentru descurajare, a adăugat el.
Peninsula Kola – o regiune de 100.000 de kilometri pătrați situată în extremitatea nord-vestică a Rusiei – găzduiește majoritatea arsenalului nuclear strategic maritim al țării, precum submarine și mijloace aeriene cu rază lungă de acțiune.
Häkkänen, a cărui țară a aderat la NATO în urma unei decizii istorice după ce Rusia a invadat Ucraina, a salutat noua strategie de apărare a NATO în nordul îndepărtat, menționând lansarea operațiunii Santinela Arctică, dar a sugerat că securitatea regiunii ar fi trebuit să fie tratată ca o prioritate cu ani în urmă.
El a afirmat că forțele finlandeze au pregătirea necesară pentru acest tip de climat vitreg și sunt gata să împărtășească experiența lor cu aliații pentru a proteja mai bine zona. Președintele american Donald Trump a sugerat că europenii nu pot face acest lucru singuri, propunând achiziționarea Groenlandei, oferă respinsă de Danemarca, țară care se bucură de sprijinul UE în această chestiune.
La fel ca alte 18 state membre ale UE, Finlanda a solicitat finanțare în cadrul schemei de împrumuturi SAFE. Cererea sa de 1 miliard de euro a fost aprobată de Comisie luna trecută, iar miniștrii ar trebui să dea undă verde definitivă în această săptămână.
Häkkänen a declarat pentru Euronews că „o mare parte” din bani va fi investită în forțele terestre pentru achiziționarea de produse, inclusiv vehicule blindate și drone.
Anul trecut, Helsinki a lansat un plan major de reformă pentru a-și revizui apărarea terestră până în 2035, punând accentul pe îmbunătățirea capacității de atac, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea sistemelor fără pilot și îmbunătățirea autonomiei logistice în situații de urgență.
„Avem nevoie de SUA pe termen scurt”
Häkkänen a afirmat că UE trage concluziile corecte din războiul din Ucraina și depune eforturi pentru a-și consolida apărarea și a-și asuma mai multe responsabilități în acest domeniu.
Dar el a încercat, de asemenea, să minimizeze îngrijorările potrivit cărora SUA, cel mai mare contribuitor individual la NATO, nu mai este la fel de angajat în apărarea colectivă a Europei ca în trecut.
Trump a stârnit tensiuni suplimentare luna trecută când a amenințat că va folosi forța militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu semi-autonom aparținând Danemarcei, aliat al NATO, dar ulterior a revenit asupra acestei declarații în timpul unui discurs la Davos, susținând că nu va fi nevoie să recurgă la această măsură.
De atunci, disputa s-a atenuat, SUA, Groenlanda și Danemarca angajându-se în discuții trilaterale. Cu toate acestea, avertismentele fără precedent ale Washingtonului la adresa unui aliat NATO au accelerat discuțiile privind consolidarea așa-numitului pilon european de apărare în cadrul alianței.
Häkkänen a insistat, totuși, că el crede că SUA rămân „ferm angajate” față de garanția fundamentală a NATO prevăzută la articolul 5 privind apărarea colectivă, adăugând că „pe termen scurt, aceasta este singura opțiune pentru Europa” pentru a garanta pe deplin descurajarea.
„Pe termen lung, ar fi mai bine ca europenii să dispună de capacități puternice. Dar pe termen scurt și chiar pe termen mediu, avem nevoie de SUA. Este crucial pentru securitatea europeană”, a conchis ministrul finlandez al apărării.
