Negocierile ruso-americane privind Ucraina, care urmează să aibă loc marți la Moscova între emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și președintele rus Vladimir Putin, riscă să pună întreaga presiune asupra Kievului, a avertizat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care a reiterat apelul de a confisca activele rusești înghețate în UE pentru a finanța Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Mă tem că toată presiunea va fi exercitată asupra părții mai slabe, întrucât capitularea Ucrainei este maniera cea mai facilă de a pune capăt acestui război”, a spus Kaja Kallas, după o reuniune a miniștrilor europeni ai apărării desfășurată la Bruxelles.
„Dacă dorim ca acest război să înceteze, fără să se reia în câțiva ani, dacă dorim ca acest război să nu se extindă, atunci ar trebui să punem toată presiunea asupra agresorului, adică Rusia”, a adăugat ea, în timp ce liderii europeni susținători ai Ucrainei sunt nemulțumiți că Washingtonul i-a dat la o parte de la negocieri.
Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, va avea marți după-amiază o întâlnire la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul eforturilor diplomatice ale Washingtonului de a promova un plan de pace pentru Ucraina.
Vizita survine după negocierile bilaterale desfășurate duminică în Florida între delegațiile americană și ucraineană, discuții descrise drept „productive” de secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul a atenționat însă că „mai este mult de lucru” până la conturarea unui acord final.
După anunțarea acestui plan american în 28 de puncte, care include numeroase cereri ruse, Ucraina și susținătorii săi europeni au reușit totuși să obțină din partea SUA revizuirea documentului, dar rămân în continuare „chestiuni dificile” de soluționat, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar fi urmat să negocieze el însuși cu Trump varianta finală a acestui plan, dar deplasarea sa în SUA nu a mai avut loc și nu a precizat motivul.
În locul lui Zelenski a plecat în SUA o echipă de negociere condusă de fostul ministru ucrainean al apărării Rustem Umerov, care poartă de duminică negocieri asupra planului de pace cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio și emisarul Steve Witkoff.
Cele două părți au vorbit despre progrese, dar au admis că rămân de soluționat chestiuni dificile în elaborarea variantei finale a acestui plan care ar stabili condițiile de încheiere a războiului acceptate de Ucraina și de Occident, fără a menționa punctele de divergență, dar conform unor surse ar fi vorba în special despre chestiunile teritoriale și garanțiile de securitate pentru Ucraina.
În acest timp, aliații europeni ai Ucrainei, care au formulat o contrapropunere la planul american în care au inclus cereri descrise deja de Rusia ca inacceptabile, precum trimiterea unor trupe străine în Ucraina și perspectiva aderării acesteia la NATO, susțin că este esențial ca Ucraina să se afle într-o poziție de forță și s-au angajat să o susțină financiar și militar oricât va fi nevoie dacă va continua războiul.
În acest scop, și în pofida negocierilor impulsionate de SUA pentru încheierea războiului, UE insistă în continuare asupra unui plan propriu de utilizare a activelor înghețate ale Rusiei pentru a finanța un așa-zis „împrumut de reparații” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Conceptul acestui împrumut, așa cum a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să-l ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparații de război”, iar până atunci activele rusești din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE.
