Șapte state membre ale Uniunii Europene se regăsesc printre primele zece economii cu cele mai bune performanțe la nivel global, potrivit unui clasament recent realizat de publicația The Economist, un fapt care arată că economia UE este mai solidă și mai relevantă decât se percepe adesea în dezbaterea publică, a transmis directorul general al Fondul Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, într-un interviu acordat Politico.
Declarațiile vin într-un moment în care, la nivelul instituțiilor europene, s-a instalat un sentiment accentuat de pesimism, amplificat de recentele tensiuni cu Statele Unite privind Groenlanda. Deși președintele american Donald Trump a renunțat în cele din urmă la presiuni, reacția militară simbolică a Europei a alimentat ideea unei slăbiciuni structurale a Uniunii.
Kristalina Georgieva a respins însă această interpretare, afirmând că „Europa nu este condamnată la un declin inexorabil” și că performanțele economice recente contrazic această narațiune. În clasamentul The Economist, Portugalia ocupă primul loc, după ce a înregistrat o creștere constantă și o reducere susținută a datoriei publice. Alături de Portugalia, alte șase state membre UE figurează în top zece, un rezultat care, în opinia șefei FMI, „ar trebui să fie celebrat”.
„Europenii, suntem oameni modești. Nu ne lăudăm”, a spus Georgieva, subliniind diferența de mentalitate față de Statele Unite. „În Europa, faci ceva grozav și spui «nu e rău». În lumea în care trăim acum, trebuie să te mai și lauzi puțin, să transmiți încredere”, a adăugat ea.
Chiar și înainte de episodul Groenlanda, liderii economici europeni avertizau asupra riscurilor stagnării. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a vorbit despre riscul unei „agonii lente” dacă Uniunea nu accelerează reformele structurale. Georgieva a recunoscut că lumea a devenit „multipolară”, iar competiția geopolitică joacă un rol tot mai mare în economie, lăsând mai puțin spațiu pentru cooperarea multilaterală.
„Factorii geopolitici joacă un rol din ce în ce mai mare în definirea economiei mondiale”, a spus ea, menționând că dificultatea aliaților de a-și păstra un scop comun este „o schimbare semnificativă”. Cu toate acestea, Georgieva a insistat că „destinul Europei este în mâinile europenilor”.
Recomandările FMI pentru UE coincid în mare măsură cu cele formulate de Draghi în raportul său privind competitivitatea din 2024: consolidarea pieței unice, reducerea poverii de reglementare pentru companii și integrarea mai profundă a piețelor energetice și financiare fragmentate ale continentului. „Este esențial să mergeți mai departe cu reformele. Faceți ordine în propria casă”, a declarat șefa FMI.
Ea a amintit că unele dintre economiile europene cu performanțe bune în prezent, respectiv Irlanda, Portugalia și Grecia, au fost supuse programelor dure de ajustare impuse de FMI în timpul crizei zonei euro. Deși aceste reforme au avut costuri sociale ridicate, succesul lor actual demonstrează, în opinia Georgievei, că traiectoriile economice pot fi schimbate.
Întrebată despre ideea unei eventuale riposte europene la presiunile americane prin vânzarea de active financiare, precum obligațiuni guvernamentale, Georgieva a cerut prudență.
„Funcționarea lină a sistemului monetar internațional este valoroasă pentru toate țările. Perturbarea acestui echilibru poate avea efecte negative”, a spus oficialul.
În schimb, ea s-a declarat favorabilă extinderii emisiunii de datorie comună la nivelul UE, o idee susținută de Draghi, dar privită cu rezerve de state precum Germania și Olanda.
În ceea ce privește sprijinul internațional pentru Ucraina, Georgieva a precizat că FMI intenționează să organizeze o ședință a Consiliului de Administrație în a doua jumătate a lunii februarie pentru a aproba un nou program de finanțare în valoare de 8,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, subliniind că, deși suma este modestă comparativ cu sprijinul UE, aprobarea FMI reprezintă „un semnal de încredere pentru piețele financiare”.