Connect with us

U.E.

Șeful diplomației române a reconfirmat sprijinul ”ferm” al României pentru obiectivul Albaniei de aderare la UE

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Șeful diplomației române a reconfirmat sprijinul ferm al României pentru obiectivul Albaniei de aderare la Uniunea Europeană și a transmis disponibilitatea deplină a țării noastre de a acorda expertiză și asistență în domeniile de interes prioritar pentru partea albaneză, în perspectiva deschiderii negocierilor de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană, potrivit comunicatului oficial al MAE, remis www.CaleaEuropeana.ro.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit vineri, 9 aprilie 2021, pe negociatorul șef al Republicii Albania pentru aderarea la Uniunea Europeană, Zef Mazi, aflat în vizită de lucru în România, în perioada 7-9 aprilie 2021.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat faptul că deplasarea în România a negociatorului șef Zef Mazieste prima vizită externă a acestuia de la preluarea acestei funcții, aspect care reflectă pe deplin relațiile foarte bune dintre cele două ţări, precum şi susținerea constantă a României pentru parcursul european al Albaniei.

În acest sens, a exprimat sprijinul României pentru convenirea, cât mai curând, a cadrului de negociere pentru aderare și organizarea primei conferințe interguvernamentale dintre UE și Albania, respectiv Republica Macedonia de Nord.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat angajamentul susținut al Albanie pe calea reformelor și a evidențiat importanța menținerii acestui parcurs, inclusiv prin asumarea acestui obiectiv la nivelul întregii societăți și în mod transpartinic. A subliniat necesitatea unei comunicări publice constante şi pozitive, dar echilibrate, cu privire la obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, în vederea asigurării sprijinului la nivelul opiniei publice, aspect deosebit de important din perspectiva susținerii pe termen lung a reformelor complexe pe care le presupune procesul de aderare.

Discuțiile au evidențiat aprecierea părții albaneze pentru sprijinul acordat de România avansării parcursului european al Albaniei, precum şi pentru oportunitatea împărtășirii din experiența instituțiilor din România pe ansamblul tematicilor relevante pentru viitoarele negocieri de aderare. 

Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a evidențiat, totodată, în cadrul dialogului, importanța pe care România o acordă menținerii pe agenda miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE a dimensiunii strategice a Balcanilor de Vest. A fost subliniat faptul că, urmare a semnării de către ministrul român al afacerilor externe, alături de alți opt miniștri din state membre ale Uniunii Europene, a scrisorii transmise Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, o discuție strategică privind Balcanii de Vest, este programată să aibă loc la Consiliul Afaceri Externe din 19 aprilie 2021.

Convorbirile au prilejuit, de asemenea, abordarea unor puncte de interes de pe agenda relațiilor bilaterale, cu accent pe dinamizarea dialogului politico-diplomatic și sectorial în anul 2021. A fost subliniat potențialul dezvoltării relațiilor economice dintre cele două țări, care trebuie stimulat corespunzător. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat așteptarea părții române ca procesul de retrocedare către statul român a Casei Iorga din Saranda să fie finalizat în viitorul apropiat.

Totodată, cei doi demnitari au salutat cooperarea foarte bună dintre cele două state în organizații internaționale și regionale.


Negociatorul șef al R. Albania pentru aderarea la Uniunea Europeană, ambasadorul Zef Mazi, întreprinde o vizită de lucru în România, în perioada 7-9 aprilie 2021, la invitația ministrului afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu.

Din delegație fac parte Romina Kuko, ministru adjunct al afacerilor interne, negociatorul Capitolului 24 (Justiție, Libertate și Securitate), Julian Hodaj, ministru adjunct al afacerilor interne al R. Albania, și Adea Pirdeni, ministru adjunct al justiției, negociatorul Capitolului 23 (Justiție și Drepturi Fundamentale).

Citiți și: Albania și Macedonia de Nord fac încă un pas important pe calea aderării la UE. Comisia Europeană a prezentat Consiliului propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat marți că este vital ca fondurile care revin României prin Planul Național de Redresare şi Reziliență să fie să fie folosite pentru investiții şi reforme ce vor genera creștere economică şi vor avea un impact semnificativ asupra societății.

“Comisia Europeană a aprobat ieri Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR) al României în valoare de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi, iar 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Banii vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor stabilite şi negociate cu UE pe parcursul a cinci ani, timp în care se aplică planul. Este vital ca acești bani să fie folosiți pentru investiții şi reforme ce vor genera creștere economică şi vor avea un impact semnificativ asupra societății. Reformele înscrise în PNRR își propun să susțină tranziția verde, transformarea digitală, reziliența sociala şi economică, precum şi crearea de locuri de muncă”, a scris el, pe Facebook.

Acesta a subliniat că România trebuie să angajeze 70% din granturi până la finalul anului 2022, iar restul de 30%, până în 2023 și s-a arătat sceptic cu privire la capacitatea administrativă de care dispune țara noastră pentru atragerea fondurilor.

“Însă toate aceste proiecte şi contracte finanțabile din cei 14,2 miliarde de euro, bani europeni, presupun o capacitate administrativă excepțională pentru următoarele 12 luni – capitol la care Romania nu excelează deloc. Stau drept mărturie tot cifrele”, a punctat Eugen Tomac.

El a precizat că, în 7 ani, în perioada 2014 – 2020, România a cheltuit din Fondurile Structurale și de Investiții Europene aproximativ 50%, sub media de 57% a Uniunii Europene.

În unele direcții de finanțare, cum ar fi Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, România a cheltuit 3% din suma de 330 de milioane de euro care i-a fost pusă la dispoziție.

Pe de altă parte, în 2020, România a fost țara cu cele mai multe fraude în domeniul fondurilor europene, arată un raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

“Analiștii economici estimează că dacă prin implementarea PNRR România ar obține o creștere economică în medie de 5% în următorii ani, atunci aceste împrumuturi s-ar putea plăti de la sine. În același timp, este esențial ca rata absorbției fondurilor europene să crească considerabil pentru România, deoarece, în momentul de față, mai bine de jumătate din banii din PNRR sunt împrumuturi. Ar fi un nonsens să beneficiem 100% de bani care trebuie înapoiați, dar să neglijăm banii europeni care nu trebuie rambursați și la care avem acces prin proiecte concrete“, a conchis el.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

SUA

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Flickr

Fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, nominalizat de președintele american Joe Biden pentru funcția de ambasador al SUA la Uniunea Europeană, a fost audiat marți în Senatul american, context în care a dat asigurări că va continua să promoveze valorile susținute și în misiunea sa de ambasador în România, pentru ca SUA să acționeze în UE pentru construcția de piețe libere și “ca bastion împotriva autocrației.”

„Sunt profund onorat de nominalizarea președintelui Biden”, a spus Mark Gitenstein, conform Radio Europa Liberă, în cadrul unor intervenții în care a subliniat că obiectivul său va fi revitalizarea și ridicarea nivelului în relația SUA-UE și susținerea în profunzime a relației de cooperare dintre Statele Unite și UE pe toate nivelurile, inclusiv între Congres și Parlamentul European.

“Nu pot să mă gândesc la un privilegiu mai mare decât să fac parte din ceea ce președintele Biden numește provocarea generației noastre: dovedirea faptului că democrația și instituțiile independente puternice sunt cea mai bună formă de guvernanță. Ele sunt, într-adevăr, cea mai scurtă și mai sigură cale către „căutarea fericirii”. Știu din experiența mea din România că a fi ambasador este o mare provocare, dar și unul dintre cele mai bune locuri de muncă din guvern. Dacă voi fi confirmat, voi folosi această poziție pentru a consolida relațiile SUA-UE și voi susține politica externă a Administrației în interesul americanilor”, a spus Gitenstein.

Colaborator al președintelui Biden încă de la începuturile carierei sale politice, Gitenstein s-a alăturat echipei de la Senat a actualului președinte încă din anii 70, pentru ca patruzeci de ani mai târziu să devină ambasador al SUA în România, în timpul administrației Obama-Biden, între 2009 și 2012.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

De altfel, fostul ambasador a invocat această experiență pe care a avut-o în România în mai multe rânduri, atât în declarația sa de marți în fața Senatului american cât și în întrebările care i-au fost adresate cu privire la provocările funcției la care aspiră.

Întrebat cum va administra presiunile permanente ale Kremlinului, Gitenstein a spus că activitatea “malignă” a Rusiei asupra UE și în Europa nu este de neînfrânt, detalii pe care le cunoaște din activitatea sa de ambasador în România și de circa zece ani pe continental european.

Eforturile acestora sunt necontenite și sunt destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA. Acest lucru este extrem de periculos și extrem de perfid. Am observat acest lucru în timp, ca ambasador pe teritoriul României, și în special în privința problemelor legate de energie. Sunt de părere că primul pas în ceea ce privește această situație este să avem o poziție unită față de problemele legate de energie, dar și față de multe alte lucruri legate de Europa și plănuiesc să lucrez din greu față de acest scop. Și, într-adevăr, unul din motivele principale pentru care îmi doresc această misiune – și am discutat cu președintele și cu secretarul de stat – a fost faptul că am observat puterea pe care Uniunea Europeană o poate avea atunci când vine vorba de anticorupție și securitatea energetică. Trebuie să lucrăm împreună cu UE, în special Europa Centrală și de Est, țări care sunt la frontiera UE și în mare parte, ținte ale acestor acțiuni. Vreau să lucrez în mod direct cu acestea și cu liderii acestor țări, acesta fiind motivul pentru care vreau să fiu ambasadorul Statelor Unite la UE”, a conchis el.

Joe Biden a promis că va consolida relaţiile cu aliaţii Statelor Unite şi a fost întotdeauna un susţinător entuziast al Uniunii Europene. Inclusiv în discursurile sale de politică externă, precum și în cadrul summitului UE-SUA din 15 iunie de la Bruxelles, președintele american a reafirmat obiectivul său către o Europă unită, liberă și care să trăiască în pace.

Totodată, criza anulării contractului submarinelor franceze pentru Australia, provocată recent după înființarea alianței de securitate Australia – Regatul Unit – SUA l-a determinat pe Joe Biden să-l asigure pe președintele francez Emmanuel Macron de importanța strategică pe care Washington-ul o acordă relațiilor cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Cercetare și Inovare din Parlamentul European (ITRE) a participat marți la Reuniunea Grupului de contact pentru vaccinuri împotriva COVID-19. 

„I-am avut invitați pe vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides și directorul executiv al Agenției pentru Medicamente, Emer Cooke”, a scris deputatul european, pe facebook. 

Cristian Bușoi a subliniat că reuniunea este o ocazie bună pentru a analiza oportunitatea utilizării pediatrice a vaccinurilor anti-COVID-19, având în vedere varianta DELTA, care este extrem de contagioasă, în contextul începerii anului școlar.

„Am luat, de asemenea, act de anunțul Pfizer, care a subliniat că studiile derulate pentru vaccinarea copiilor între 5 și 11 ani cu serul produs de companie sunt eficiente și sigure. Urmează acum o decizie a EMA în acest sens”, a mai spus el.

Mai mult, eurodeputatul a amintit că vaccinurile existente deja pe piață sunt eficiente împotriva tuturor variantelor virusului SARS COV 2 și sunt singurele, cel puțin pentru moment, care acționează împotriva complicațiilor bolii.

„De reținut că vaccinul ne ajută să învingem pandemia, iar rata mortalității este mult mai mică în rândul celor care s-au vaccinat, după cum arată statisticele tuturor statelor membre UE”, a conchis Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA3 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA3 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ10 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ10 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu12 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ12 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending