Connect with us

U.E.

Șeful diplomației UE: Coronavirusul este și o luptă pentru influență prin politica generozității. China apasă agresiv mesajul că, spre deosebire de SUA, este un partener responsabil și de încredere

Published

on

© European Union, 2020

Criza coronavirusului, al cărei final nu poate fi anticipat, va modela întreaga lume, iar cât de diferit va arăta scena globală depinde de deciziile luate în prezent, scrie șeful diplomației europene Josep Borrell într-un editorial publicat luni pe pagina Serviciului European de Acțiune Externă.

”Criza COVID-19 nu este un război, ci este asemănătoare războiului, deoarece necesită mobilizarea și direcționarea resurselor la niveluri fără precedent. Solidaritatea între țări și disponibilitatea de a face sacrificii pentru binele comun sunt decisive. Doar prin cooperare transfrontalieră putem învinge virusul și să îi controlăm consecințele, iar Uniunea Europeană are un rol central de jucat”, scrie Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate în urma unei videoconferințe cu miniștrii de externe din țările UE.

Josep Borrell invocă și o bătălie globală a narațiunilor, făcând referire la China, Statele Unite și Uniunea Europeană.

”În ianuarie, încadrarea dominantă a fost că aceasta este o criză locală în provincia Hubei, agravată de acoperirea informațiilor cruciale de către oficialii partidului chinez. Europa a trimis o mulțime de echipamente medicale pentru a ajuta autoritățile chineze care au fost copleșite la acea vreme. De atunci, China a redus noile infecții locale la cifre unice – iar acum trimite echipamente și medici în Europa, așa cum fac și alții. China apasă agresiv mesajul că, spre deosebire de SUA, este un partener responsabil și de încredere. În bătălia de narațiuni am văzut și încercări de a discredita UE ca atare și unele cazuri în care europenii au fost stigmatizați ca și cum ar fi toți purtătorii de virus”, mai arată șeful diplomației europene.

Afirmațiile lui Borrell survin în contextul în care administrația SUA face referire la COVID-19 drept ”virusul chinezesc” sau ”virusul Wuhan” și critică faptul că autoritățile din China au ascuns amploarea acestei pandemii, provocând iritarea oficialilor chinezi și a Ministerului de Externe de la Beijing.

Pe de altă parte, este resimțită și o tendință de a compara sprijinul pe care țările europene și-l oferă reciproc cu ajutoarele care vin dinspre China. În prezent, China a trimis echipamente medicale și de protecție, măști, truse de testare și echipe de medici în Italia, Spania, Ungaria, Polonia ori Belgia.

În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit săptămâna trecută că Uniunea Europeană a sprijinit China cu echipamente și provizii medicale în luna ianuarie, când focarul epidemiei era China.

În editorialul publicat, Borrell mai face un apel cu privire la poziționarea Uniunii Europene în acest context al bătăliei narațiunilor.

”Ideea pentru Europa este aceasta: putem fi siguri că percepțiile se vor schimba din nou pe măsură ce focarul și răspunsul nostru la acesta evoluează. Dar trebuie să fim conștienți că există o componentă geopolitică, inclusiv o luptă pentru influență prin centrifugare și politica generozității. Înarmați cu fapte, trebuie să apărăm Europa împotriva detractorilor săi. (…) Este vital ca UE să arate că este o Uniune care protejează și că solidaritatea nu este o expresie fără conținut”, mai scrie șeful politicii externe a UE.

Citiți și Criza coronavirusului va modela deceniul trei din acest secol. Unde este Occidentul?

Pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în regiunea Wuhan din China în luna decembrie a anului trecut, a devenit provocare globală, afectând 192 de țări și teritorii. Cele mai multe cazuri de infectare sunt înregistrate încă în China (peste 81.000), care se află pe o curbă descedentă a cazurilor de infectare. La nivel mondial, sunt peste 380.000 de cazuri de infectare, dintre care peste 16.000 de decese și peste 100.000 de cazuri vindecate.

Între timp, Europa a fost declarată epicentrul acestei pandemii de către Organizația Mondială a Sănătății, iar toate țările Uniunii Europene au cazuri active de infectare cu virusul SARS-COV-2. De asemenea, numărul deceselor din Europa l-a depășit pe cel din Asia, unde au apărut primele cazuri de infectare cu Covid-19. Totodată, Italia a depășit China la numărul de decese.

În Europa, cele mai afectate țări sunt Italia (peste 63.000 de cazuri și peste 6.000 de decese), Spania (peste 35.000 de cazuri și peste 2.200 de decese), Germania (peste 30.000 de cazuri și 94 decese) și Franța (peste 19.000 de cazuri și peste 800 de decese).

În Statele Unite sunt peste 46.000 de cazuri și peste 450 de decese, iar în Marea Britanie peste 6.600 de cazuri și peste 330 de decese.

Evoluția pandemiei de COVID-19 la nivel mondial este disponibilă aici.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European pentru inițiativa de angajare a tinerilor: ”Suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută rezoluția Parlamentului European prin care solicită creșterea fondurilor alocate Inițiativei pentru angajarea tinerilor – Youth Employment Initiative, rezoluție pe care a și votat-o în cadrul sesiunii plenare.

”Șomajul în rândul tinerilor este una dintre marile probleme ale Uniunii Europene și ale României. Pentru a veni în sprijinul lor, suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili cetățeni și din păcate, mulți tineri sunt vulnerabili în fața acestui recul economic”,  a menționat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Rezoluția a fost votată cu 55 de voturi pentru, 128 împotrivă și 10 abțineri, solicitând măsuri radicale pentru a atenua șomajul în rândul tinerilor, potrivit comunicatului oficial. 

”Prin aprobarea acestei propuneri a Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, bugetul programului dedicat reducerii șomajului în rândul tinerilor a fost suplimentat cu peste 28 milioane euro, astfel încât bugetul final pentru anul 2020 ajunge la 145 milioane euro”, mai explică Marian-Jean Marinescu.

Potrivit deputatului european, ”pandemia coronavirus a generat atât o criză de sănătate, cât și una economică, care afectează puternic piața muncii.”

Fondurile sunt alocate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a-și continua educația prin stagii de ucenicie, training sau alte forme de profesionalizare, precum și pentru găsirea unui loc de muncă.

Prin intermediul NextGenerationEU și al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunități semnificative de finanțare din partea UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cel puțin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Citiți și: Comisia Europeană lansează noi măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Cel puțin 22 de miliarde de euro ar trebui cheltuite pentru viitoarea generație

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending