Directorul Serviciului Federal de Informații din Germania (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia plănuiește să testeze angajamentul NATO privind apărarea colectivă, ridicând semne de întrebare legate de securitatea europeană și de viitorul Alianței, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Potrivit lui Kahl, agenția sa de informații deține date confidențiale, deși încă nepublice, care arată că oficialii ruși pun la îndoială garanția oferită de Articolul 5 al NATO, care obligă toate statele membre să răspundă în cazul unui atac împotriva oricărui aliat.
Kahl a explicat că, potrivit serviciilor germane de informații, Rusia ar putea vedea conflictul din Ucraina ca pe un pas către extinderea influenței sale spre vest. Totodată, el a precizat că nu se așteaptă ca „divizii de tancuri rusești să intre în Europa de Vest”.
În schimb, a avertizat asupra unui posibil scenariu de „tactice hibride”, cum ar fi desfășurarea de trupe fără însemne sau a așa-numiților „omuleți verzi”, pentru a provoca incidente în statele membre NATO din est, în special în țările baltice.
Acest tip de abordare amintește de anexarea Crimeei din 2014, când soldați în uniforme fără însemne au preluat controlul fără o confruntare militară deschisă.
Germania, al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, a anunțat că își va crește sprijinul sub conducerea cancelarului Friedrich Merz. Noul angajament include un pachet de ajutor de 5 miliarde de euro și finanțarea producției de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, „destinate să întărească capacitatea Kievului de a lovi adânc în teritoriul rus”.
Guvernul german estimează că primele sisteme de arme vor fi operaționale în 2025, unele putând fi gata chiar în câteva săptămâni. Această schimbare de politică vine în contextul în care Germania dezbate o creștere substanțială a cheltuielilor pentru apărare.
Executivul condus de Merz propune exceptarea cheltuielilor de apărare care depășesc 1% din PIB de la limitele stricte de îndatorare, cu estimări care variază între 200 și 400 miliarde de euro necesare pentru modernizarea armatei germane. Planul prevede și un fond de 500 miliarde de euro, pe o perioadă de 12 ani, destinat investițiilor în infrastructură și apărare, cu scopul de a revitaliza economia și de a consolida securitatea.
Pe de altă parte, Rusia a criticat dur noua direcție a Germaniei. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a denunțat consolidarea militară a NATO, iar oficialii ruși au avertizat Berlinul să nu escaladeze tensiunile. Deocamdată, nu există acuzații confirmate privind repetarea unor greșeli istorice.
Între timp, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut la aproximativ 120 de miliarde de euro în 2025, echivalentul a peste 6% din PIB, în contextul în care Moscova își reconstruiește forțele și menține un grad ridicat de pregătire a marinei și aviației.
Oficialii germani din domeniul apărării avertizează că, dacă războiul din Ucraina se va încheia prea repede, Rusia ar putea redirecționa rapid resursele militare pentru a amenința flancul estic al NATO.
Statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – rămân deosebit de vulnerabile în fața operațiunilor hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, propagandă și acțiuni sub acoperire care vizează minoritățile rusofone.
În fața acestor provocări, NATO și-a consolidat prezența în Europa de Est și a organizat exerciții militare de amploare. Rusia consideră însă că această prezență militară sporită reprezintă o provocare care alimentează tensiunile din regiune.
Totuși, credibilitatea alianței depinde de capacitatea sa de a descuraja agresiunile și de a răspunde eficient provocărilor. Avertismentul lui Kahl reamintește că peisajul de securitate european se schimbă și că atât investițiile politice, cât și cele financiare vor modela stabilitatea continentului în anii ce urmează.
