Președintele Nicușor Dan a declarat că exercițiul militar „DACIAN FALL 25”, încheiat astăzi la baza de la Cincu, și care a marcat etapa finală de ridicare temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria, reprezintă o demonstrație clară a angajamentului României față de securitatea colectivă a Alianței Nord-Atlantice și față de consolidarea Flancului Estic.

În contextul tensiunilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului a subliniat că țara noastră rămâne un pilon de stabilitate și un partener de încredere în cadrul NATO.

„Exercițiul marchează un moment important pentru pacea și securitatea României și cea euroatlantică”, a transmis președintele, amintind că această acțiune reflectă „continuitatea eforturilor naționale și aliate, la nivel politic, diplomatic și militar”, începute imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, în februarie 2022.

La exercițiul desfășurat între 20 octombrie și 13 noiembrie 2025 au participat peste 5.000 de militari români și din alte nouă state membre NATO: Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și Spania.

Nicușor Dan a subliniat că România contribuie activ la întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței la Marea Neagră și pe Flancul Estic, „unde, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, NATO se confruntă cu o amenințare militară directă”.

Exercițiul „DACIAN FALL 25” a avut drept obiectiv testarea capacității NATO de a proiecta rapid forțe și echipamente militare în regiune, în special prin deplasarea acestora din Franța către România. De asemenea, a fost analizat procesul de transformare a Grupului de Luptă Avansat Consolidat din România de la nivel de batalion la nivel de brigadă.

„Exercițiul a demonstrat importanța mobilității militare ca factor esențial pentru descurajare și apărare colectivă, confirmând capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat”, a declarat președintele României.

El a adresat mulțumiri aliaților care au participat la exercițiu, precum și celor implicați în structurile NATO din România, reafirmând solidaritatea și unitatea statelor membre.

„Împărtășim aceleași valori democratice și avem interese comune de securitate. Împreună, suntem mai eficienți în efortul de a asigura un mediu de securitate stabil, atât de necesar pentru dezvoltarea societăților noastre democratice”, a subliniat Nicușor Dan.

„Cooperarea noastră strânsă la nivel politic și militar ne întărește, atât individual, ca state, cât și colectiv, în spirit de solidaritate, ca membri ai NATO – cea mai puternică Alianță din istorie”, a conchis șeful statului.

Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut miercuri întrevederi cu Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, și cu generalul Christopher Donahue, șeful Comandamentului Forțelor Terestre NATO și comandant al Forțelor Terestre Americane în Europa și Africa, întâlnire la care au participat șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul economiei Radu Miruță și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca.

Întrevederile au avut loc, în marja Zilei Distinșilor Vizitatori a exercițiului Dacian Fall 2025, unul dintre cele mai complexe exerciții multinaționale de pe Flancul Estic, reunind peste 5.000 de militari și aproximativ 1.200 de mijloace tehnice din 10 state aliate, cu componente terestre, aeriene și cibernetice integrate într-o arhitectură unitară de descurajare. DAFA25 are ca obiectiv integrarea operațională a forțelor participante asigurate de națiunile contributoare, în principal Franța și Armata României, și marchează etapa finală de ridicare temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria.

Discuțiile s-au concentrat pe aspectele practice ale Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, principalele direcții de consolidare a prezenței aliate în România, precum și întărirea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Moșteanu a evidențiat faptul că Statele Unite rămân principalul furnizor de tehnică militară și capabilități avansate pentru Armata României, iar cooperarea constantă contribuie decisiv la întărirea capacităților de apărare, inclusiv în domeniul protecției aeriene și al răspunsului la amenințări emergente.

Totodată, a fost subliniată importanța instruirii comune și a creșterii interoperabilității între forțele române și aliate, prin exerciții integrate și scenarii complexe care reproduc condiții reale de luptă. Cooperarea strânsă cu structurile terestre NATO și coordonarea operațională cu LANDCOM permit o integrare eficientă a planificării strategice și o reacție rapidă la provocările de securitate din regiunea Mării Negre.

Citiți și

Nicușor Dan îi mulțumește lui Trump pentru cuvintele amabile față de România: Confirmă că reașezarea forțelor SUA a fost un gest pur operațional, nu politic

Parteneriatul Strategic cu SUA, NATO și UE rămân “pilonii politicii noastre externe” în noua strategie de apărare, asigură Nicușor Dan

România și SUA discută deja mai multe idei de proiecte economice în pregătirea vizitei la Casa Albă, anunță Nicușor Dan

Un subiect esențial al discuțiilor l-a reprezentat inițiativa Eastern Sentry, menită să construiască o arhitectură coerentă de apărare aeriană și antirachetă, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, consolidând mobilitatea, interoperabilitatea și protecția spațiului aerian al României și al aliaților din regiune.

„România rămâne un aliat responsabil, predictibil și un contributor activ la securitatea colectivă. Vom continua să investim în capabilități moderne, să ne consolidăm prezența strategică și să sprijinim activ Alianța în asigurarea stabilității regionale și a securității Flancului Estic al NATO”, a declarat ministrul apărării naționale.

Ambasadorul Matthew Whitaker a apreciat calitatea Parteneriatului Strategic dintre SUA și România și a reiterat angajamentul părții americane pentru securitatea Flancului Estic al NATO, evidențiind progresele făcute de aliații europeni în ceea ce privește alocările bugetare pentru apărare și generarea capabilităților de descurajare și apărare. „O Românie mai puternică, într-o Europă mai puternică, face Statele Unite ale Americii mai puternice”, a concluzionat oficialul american.

În urmă cu două săptămâni, România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.

Măsura a stârnit imediat reacții critice din partea președinții Comisiilor pentru Forțele Armate din Congresul american. Astfel, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind încetarea rotației brigăzii americane din România, considerând că decizia „pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.

Joia trecută, un grup de 20 de membri ai Congresului SUA au redactat o scrisoare către Pentagon, solicitând inversarea acestei decizii.

„Retragerea a sute de soldați de pe flancul estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina continuă, subminează speranța bipartizană de a vedea încheierea conflictului în termenii Ucrainei. Această decizie oferă muniție propagandistică Kremlinului, care încearcă să sugereze că SUA se retrag din Europa tocmai când Ucraina și aliații europeni au cea mai mare nevoie de sprijinul american”, se arată în scrisoarea dată publicității în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, se afla în România. Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Rutte a precizat că decizia SUA de a repoziționa forțe militare “nu are nicio legătură cu România” și că Statele Unite rămân complet implicate în România și în NATO.

Președintele Donald Trump și secretarul apărării Pete Hegseth au apărat decizia guvernului Statelor Unite de a repoziționa o parte dintre trupele americane din România, în condițiile în care Bucureștiul caută o inversare a acestei măsuri, avertizând asupra continuării amenințărilor la flancul estic al NATO.

Donald Trump a răspuns vineri unor întrebări din partea presei în timpul unei întâlniri cu premierul ungar Viktor Orbán la Casa Albă, fiind întrebat de ce Pentagonul reduce prezența trupelor din România la doar câteva săptămâni după ce afirmase că Statele Unite nu își vor retrage trupele din Europa.

„Facem schimbări. Mutăm — este același număr, numărul total, dar mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Îmi plac românii. Cred că sunt oameni minunați. Avem o relație bună cu România”, a declarat Trump.

Trupe americane vor rămâne staționate în România, dar vor exista unele modificări în modul de rotație a militarilor, a declarat și șeful Pentagonului, Pete Hegseth.

Hegseth a precizat că decizia a fost coordonată cu Casa Albă, cu NATO și cu Comandamentul European al SUA.

„Face parte din viziunea noastră asupra Europei. Vor rămâne trupe în România, dar se schimbă modul în care facem rotațiile și numărul acestora…”, a spus Hegseth, adăugând că decizia a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu Comandamentul European al SUA și că aliații „au fost notificați în prealabil”.

NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite rămân “pilonii politicii noastre externe”, a afirmat miercuri președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni în care a lansat în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă noua strategie națională de apărare va păstra această triadă ca fundament al politicii externe a României, președintele a precizat că “este de la sine înțeles.

“O să verific dacă este frazat exact în felul ăsta sau în sensul ăsta, dar răspunsul meu este că-i de la sine înțeles, că aceștia sunt pilonii politicii noastre externe“, a completat Nicușor Dan.

Șeful statului a mai declarat că îi va mulțumi personal președintelui american Donald Trump pentru cuvintele “amabile față de români și de statul român”, precizând că poziția recentă a liderului de la Casa Albă confirmă că retragerea forței rotaționale americane din România “nu a fost un gest politic, ci a fost un gest pur operațional”.

Președintele a evidențiat și tendința pozitivă a dialogului politic româno-american în perspectiva vizitei sale în Statele Unite.

“În ceea ce privește relația României cu Statele Unite, dincolo de aceste afirmații, vreau să vă spun că ea, cum am spus de mai multe ori, partea economică este foarte importantă pentru noi și în pregătirea acelei vizite în Statele Unite au existat mai multe contacte și mai multe idei de proiecte care au fost discutate la nivel de miniștri în aceste ultime săptămâni“, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan a lansat, miercuri, în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, al cărei concept central este “independența solidară”. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, șeful statului a subliniat că noua strategie, care va fi discutată în CSAT la 24 noiembrie și prezentată în Parlament la 26 noiembrie, este prezentată din perspectiva apărării cetățeanului care locuiește în România și nu din perspectiva apărării statului.

Nicușor Dan a indicat că “strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că ordinea internațională este pusă în discuție”, nominalizând războiul din Ucraina, creșterea tendinței de regrupare a statelor guvernate autoritar, diminuarea capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli, evoluția tehnologică, protecționismul economic și radicalizarea și creșterea tendințelor antidemocratice care sunt întreținute de actori statali.

“Trecând la ce trebuie să facă România, o să mă refer mai puțin, o să găsiți în textul scris referințe la partea internațională. Evident, trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, parteneriatul cu Statele Unite. Astea sunt lucruri care, evident, rămân constante ale politicii noastre”, a detaliat președintele.