Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul Uniunii Europene, a declarat Nicoleta Pauliuc, senator în Comisia pentru Sanătate din Senatul României, în cadrul evenimentului „România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”.
„De-a lungul timpului am întreținut un dialog constant cu toate părțile interesate de îmbunătățirea serviciilor sanitare oferite românilor. Inclusiv cu companiile din zona farmaceutică am discutat din dorința de a înțelege mai bine rolul lor în această ecuație. Întotdeauna am considerat că parteneriatul între sistemul sanitar și producătorii de medicamente, mai ales cei de tratamente inovative, este absolut necesar pentru a salva vieți și a diminua suferința celor încercați de boală”, a transmis Nicoleta Pauliuc.
De asemenea, aceasta a precizat că producătorii de medicamente trebuie să fie partea soluției și „este incorect prezentarea lor ca o problemă majoră, așa cum încearcă în anumite situații unii extremiști”.
„Unul dintre elementele centrale ale Planului Național de Prevenire a Cancerului, care știm cu toții că încă nu cunoaște o implementare totală, ține chiar de faptul că România se alătură țărilor din vestul Europei în adoptarea tratamentelor inovative mai devreme. Până acum există această întârziere destul de mare în introducerea acestora în schemele de tratament folosite în spitalele românești. Chiar primul obiectiv din plan este introducerea terapilor inovative. Spre exemplu, în alte țări europene, precum Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Spania, Ungaria, se oferă deja o șansă pacienților să obțină acces timpuriu la medicamentele inovative aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, înainte că aceste produse să obțină decizia locală de evaluare pentru introducerea în sistemul de rambursare”, a explicat Nicoleta Pauliuc.
În continuare, aceasta a amintit că medicamentele inovative costă considerabil mai mult, mai ales că trebuie amortizat „procesul de research and development” și a precizat că susține creșterea alocărilor pentru sănătate pentu a ajunge la 9% din PIB până în 2035.
Mai mult, referindu-se la medicamentele inovative, aceasta a precizat câteva dintre elementele concrete din cadrul Strategiei Naționale de Sănătate care, din păcate, nu sunt puse în aplicare.
„Vă dau câteva exemple. Extinderea utilizării mecanismelor de partajare a risculor pentru includerea condiționată a unor terapii sau indicații în lista medicamentelor compensate, inclusiv ca urmare a reevaluării unor medicamente deja incluse necondiționat; diversificarea mecanismelor de facilitare a accesului la medicamente, cu decizie de includere condiționată în lista medicamentelor compensate; includerea în pachetul de servicii de bază a testelor diagnostic și dispozitivelor medicale asociate cu noile terapii medicamentoase, cu decizie de intrare în lista medicamentelor compensate, reglementarea unor noi mecanisme de contractare și plata terapiilor medicale avansate, și altor terapii cu costuri foarte ridicate; dezvoltarea unui mecanism de acces rapid la medicamente inovative pentru afecțiuni grave și fără alternativă terapeutică, atât în fază preautorizare, cât și între autorizare și rămbursare, prin acel fond de inovație în sănătate”, a detaliat Pauliuc.
În finalul discursului său, senatoarea a subliniat că problema nu este doar una de finanțare, ci este „și o problemă de management și de voință”.
„Optimismul este combustibilul cel mai bun pentru a merge mai departe, iar eu am acest optimism pentru că mi-e drag să lucrez în echipă, iar dumneavoastră sunteți o echipă formidabilă și sunt sigură că în această întâlnire, veți avea soluții, iar eu, așa cum v-am promis de fiecare dată, aș vrea să fiu cureaua de transmisie între dumneavoastră, specialiști și legislativ”, a conchis Pauliuc.
În contextul strategiilor industriale și farmaceutice ale UE, dar și al aderării României la OCDE, organizație care include unele dintre cele mai competitive țări din lume și cu sistemele de sănătate cele mai dezvoltate, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană au organizat luni, 4 noiembrie, evenimentul „România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”.
Noul legislativ european și noua Comisie Europeană care urmează să-și oficializeze colegiul de comisari vor modela instrumentele fundamentale ale proiectul Uniunii Europene pe baza celor două rapoarte importante, raportul privind viitorul competitivității UE, redactat de fostul premier italian Mario Dragi, și raportul „Mai mult decât o piață”, întocmit tot de un fost premier, Enrico Letta.
Cele două documente strategice au în vedere îmbunătățirea pieței unice și redobândirea statului de lider al UE în domenii cheie, precum industria și inovația.
Inovația în sectorul farmaceutic european și în cadrul Uniunii Europene a Sănătății joacă un rol esențial în consolidarea pieței unice, a competitivității economice și rezilienței industriale ale Uniunii Europene.
Reamintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are ca obiectiv finalizarea Uniunii Europene a Sănătății. Astfel, sănătatea va rămâne un punct central pentru următorii cinci ani la nivelul Comisiei Europene, după un mandat care a pus bazele unei Uniuni Europene a Sănătății, dedicată nevoilor cetățenilor, cu accent pe prevenirea bolilor cronice, oncologice, dar și a crizelor sanitare, precum pandemia de COVID-19. Executivul European va propune o Lege privind medicamentele critice pentru a reduce dependențele legate de medicamentele și ingredientele critice, îndeosebi pentru produsele în cazul cărora există doar câțiva producători sau țări furnizoare.
Pentru a revitaliza poziția de lider a Europei în domeniul sănătății, Uniunea Europeană trebuie să stabilească noi obiective îndrăznețe care să mobilizeze voința politică, inovarea științifică și investițiile strategice. Cetățenii UE se așteaptă ca Europa să facă față marilor provocări ale viitorului sănătății. Măsurile politice cuprinzătoare necesită o combinație adecvată de acțiuni la nivelul UE și la nivel național.
