Connect with us

U.E.

Serviciul german de informații interne estimează că există 1.600 de posibili teroriști islamiști în Germania: Primim zilnic între două și patru piste credibile despre posibile acte teroriste

Published

on

Serviciul german de informații interne ( BfV) a anunțat o creștere semnificativă a numărului de persoane radicalizate. Una dintre cauzele acestul trend reprezintă ușurința cu care tinerii pot fi radicalizați în mediul virtual, informează Deutsche Welle.

FOTO: zimbio.com

Serviciul german de informații interne a precizat miercuri că numărul potențialilor teroriști jihadiști a crescut semnificativ, de la 100 de persoane, câte erau în anul 2013, la 1.600 astăzi. Potrivit directorului BfV, Hans-Georg Maassen, o creștere galoptantă a fost oblservată în doar câteva luni.

Zilnic, primim între două și patru piste credibile despre posibile acțiuni teroriste planificate în Germania. Trebuie să recunoaștem că trăim într-o perioadă diferită decât cea care a existat până acum“, a susținut directorul BfV.

Acesta a explicat că motivul pentru care numărul potențialilor teroriști a crescut reprezintă ușurința cu care aceștia pot lua legătură cu terorisții, prin intermediul rețelelor de socializare. Maassen a amintit și de pericolul pe care îl reprezintă ușurința cu care tienrii pot fi radicalizați online, lucru care poate să nu fie văzut de rude sau de prieteni.

Acestea sunt grupuri sociale care se găsesc unele pe altele iar oamenii care îi văd în viața reală nu și dau seama dacă există vreo schimbare în comportamentul lor“, a mai spus Maassen.

Dintre cei 1.600 de islamiști radicalizați, direcotrul BfV a precizat că 570 sunt considerați ca fiind “periculoși” fiind capabili să organizeze atacuri teroriste.

Între 70% și 80% dintre migranții care cer azil în Germania nu prezintă un document valid de identitate, a precizat în continuare șeful serviciului german de informații interne, el ilustrând astfel dificultatea identificării potențialilor teroriști.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Maria Grapini

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă

Published

on

© Maria Grapini/ arhivă

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarul Maria Grapini a revenit, recent, în cadrul demersurilor oficiale de sprijinire a fermierilor români, cu o întrebare directă, adresată Comisiei Europene, pe care a intitulat-o: Înlăturarea discriminării în interiorul pieței europene și deschiderea de noi piețe pentru producătorii agricoli.

,,Politica agricolă comună este necesară pentru viitorul Europei. Din păcate, de 12 ani de când România a devenit stat membru cu drepturi depline al UE, agricultorii din România, fermierii români, nu beneficiază de același nivel al subvenției ca ceilalți fermieri din statele membre. Ce va întreprinde Comisia Europeană pentru a elimina această discriminare existentă în interiorul pieței interne și totodată ce demersuri va întreprinde pentru deschiderea de noi piețe pentru producătorii europeni?”, a scris Maria Grapini Comisiei Europene.

În răspunsul oferit europarlamentarului român, CE precizează că suma totală disponibilă pentru sprijin în cadrul politicii agricole comune (PAC), inclusiv valoarea prealocărilor naționale pentru plățile directe, pentru schemele de ajutoare sectoriale și pentru dezvoltarea rurală, depinde de principiile și cuantumurile stabilite în cadrul financiar multianual și în legislația sectorială.

În comunicat se precizează că executivul european evită, practic, un răspuns tranșant, susținând că  suma pe care o poate primi un agricultor depinde de o serie de factori privind exploatația sa și modul în care statul membru pune în aplicare politica Uniunii, inclusiv valoarea cofinanțării naționale.

,,Pe lângă sprijinul PAC, situația economică a exploatațiilor individuale este, de asemenea, afectată de factori precum costul forței de muncă și al terenurilor, care variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Comisia a propus continuarea convergenței plăților directe la nivelul statelor membre în cadrul PAC în perioada 2021-2027. Uniunea Europeană s-a angajat în direcția susținerii unei agende ambițioase în cadrul negocierilor comerciale și în favoarea punerii efective în aplicare a acordurilor comerciale. Acest lucru deschide noi piețe pentru producătorii din UE și contribuie la promovarea la nivel mondial a produselor de înaltă calitate din UE”, o informează CE pe Maria Grapini.

Concluzia instituției, transmisă europarlamentarului român: ,,Acțiunile de promovare care vizează țările terțe reprezintă cea mai mare parte din bugetul total alocat în acest scop (aproximativ 200 de milioane EUR pentru 2020)”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Viktor Orban, după afirmațiile lui Donald Tusk privind o eventuală exludere a Fidesz din PPE: “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”

Published

on

© EPP/ Flickr

Premierul Ungariei, Viktor Orban, are o primă reacție după ce noul președinte al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, a anunțat joi la Zagreb că o decizie privind soarta partidului premierului ungar Viktor Orban, Fidesz, va fi luată până la finalul lunii ianuarie.

În acest sens, Partidul Fidesz aflat la guvernare în Ungaria va aștepta decizia finală a Partidul Popular European, iar membrii partidului maghiar, împreună cu premierul Viktor Orban, vor lua o deicize proprie, după ce aceștia au primit semnale diferite în legătură cu intenţiile PPE după suspendarea formaţiunii din grup, a declarat vineri premierul Viktor Orban, potrivit Reuters și Agerpres.

Într-un interviu acord vineri postului naţional de radio din Ungaria, Orban a spus că Fidesz îşi va menţine suspendarea din PPE. “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”, a afirmat el.

“Întrebarea este dacă noul președinte (PPE) își poate opri deriva spre stânga. Dacă poate, avem un viitor comun. Dacă nu, va trebui să construim o altă comunitate politică”, a mai adugat premierul Ungariei.

Reamintim că Popularii Europeni au decis la 20 martie 2018 cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

Totodată, deputații din Fidesz ai premierului ungar Viktor Orbán rămân în grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, în ciuda faptului că au fost suspendați din partidul pan-european în sine, a declarat un membru senior al grupului pentru Politico.eu.

Donald Tusk va începe consultări intensive, iar ”intenţia mea este de a avea o decizie în această chestiune până la sfârşitul lunii ianuarie”, a precizat Tusk.

”Opinia mea este clară” în privinţa ”democraţiei puţin liberale care este principala idee a lui Orban”, a declarat el, adăugând totuşi că este vorba de ”o problemă delicată”.

Citiți și: Noul președinte al Partidului Popular European, Donald Tusk, a anunțat că o decizie privind eventuala excludere din PPE a partidului premierului ungar Viktor Orban va fi luată până la sfârșitul lunii ianuarie

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending