Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ska Keller, mesaj din partea Grupului Verzilor din Parlamentul European: ”Ursula von der Leyen nu va avea susținerea noastră la votul de săptămâna viitoare”

Published

on

© European Parliament

Co-președinta Grupului Verzilor din Parlamentul European a ajuns la o conluzie în privința candidatei Ursula von der Leyen, care a fost fost propusă de liderii europeni să preia șefia Comisiei Europene: ”Ursula von der Leyen nu va avea susținerea grupului Verzilor/Alianța liberă europeană săptămâna viitoare.”

Această decizie a fost luată dupa ce Ursula von der Leyen a avut ieri întâlniri cu mai multe grupuri politice din Parlamentul European, inclusiv cu Grupul Verzilor, care este condus de către cei doi co-președinți: Ska Keller și Philippe Lamberts: Nu am auzit astăzi propuneri concrete de la Ursula von der Leyen, fie că este vorba despre statul de drept sau despre climă. Noi am fost votați pentru a aduce schimbare și nu vedem cum va fi posibil acest lucru cu ea.”

În contextul în care are nevoie de susținerea a cel puțin trei grupuri politice pentru a fi numită președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a întâlnit ieri, 10 iulie, cu încă două grupuri politice. 

Președinta social-democraților, Garcia Perez, a declarat în numele grupului că vor negocia în continuare, iar săptâmâna viitoare vor încerca „să avem o poziție comună.”

Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe, a prezentat o poziție asemănătoare, acesta va da împreună cu colegii săi un răspuns concret tot săptămâna următoare.

Grupul Verzilor nu este singura familie politică din Parlamentul European care nu îi susține candidatura. Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică și-a prezentat poziția privind noul președinte al Comisiei Europene și nici ei nu o susține pe Ursula von der Leye.

În toate aceste negocieri, popularii europeni sunt singurii care susțin candidatura fostului ministru al Apărării din Germania, Ursula von der Leyen.

Citiți și: Ursula von der Leyen, candidatul nominalizat pentru președinția Comisiei Europene, se bucură de susținerea deplină a popularilor europeni

Parlamentul European va decide pe 16 iulie dacă Ursula von der Leyen îl va succeda pe Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene. 

Conferința Președinților din Parlamentul European a decis să organizeze marțea viitoare, 16 iulie, o dezbatere privind candidatura germancei Ursula von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Dezbaterea de la Strasbourg s-ar încheia la ora locală 12:30. De asemenea, votul privind instituirea acesteia în fruntea viitoarei Comisii ar urma să aibă loc în aceeași zi, la ora 18:00, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeana.ro

Aceleași surse au precizat că niciun grup politic din Parlamentul European nu s-a exprimat în favoarea amânării votului până în septembrie.

Citiți și: Parlamentul European va decide pe 16 iulie dacă Ursula von der Leyen îl va succeda pe Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Franța: Ministerul Agriculturii de la Paris cere Comisiei Europene subvenții în avans de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față secetei

Published

on

© EU Agriculture / https://twitter.com/EUAgri/status/1143074124329304064

Franţa va cere Comisiei Europene să devanseze plata unor subvenţii de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă secetei care afectează culturile şi locurile de păşunat, a anunţat luni Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters, realtează Agerpres.

Vremea excesiv de călduroasă din Franţa va prelungi seceta care a afectat ţara în ultimele luni, inclusiv generarea energiei nucleare şi sectorul agricol. Săptămâna trecută, în 73 de departamente din cele 96 ale Franţei au fost instituite restricţii de apă, fiind interzise, printre altele, umplerea piscinelor, spălarea vehiculelor în alte locuri decât în spălătoriile profesionale, stropirea grădinii etc.

Deja seceta a afectat sever anul trecut recolta de cereale a celui mai mare producător din UE.

“Trebuie să-i ajutăm pe fermierii care se confruntă cu probleme în această perioadă dificilă, în special pe cei care nu-şi mai pot hrăni animalele sau folosesc deja nutreţul pus deoparte pentru toamnă sau iarnă”, a afirmat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, într-un interviu acordat publicaţiei Le Parisien.

“În general, 50% din ajutorul legat de Politica Agricolă Comună (PAC) este alocat la mijlocul lunii octombrie. Vom cere UE să majoreze acest procent de la 50% la 70% până în 16 octombrie. Acesta va reprezenta un miliard de euro plăţi suplimentare în avans”, a precizat Guillaume.

În momentul înființării pieței comune prin Tratatul de la Roma, în 1958, agricultura celor șase state membre fondatoare era caracterizată printr-o puternică intervenție a statului. Pentru includerea produselor agricole în libera circulație a mărfurilor, menținând în același timp intervenția statului în sectorul agricol, era necesar să se elimine mecanismele de intervenție naționale incompatibile cu piața comună și ca acestea să fie transpuse la nivel comunitar: acesta a fost motivul principal al apariției PAC.

De altfel, intervenția în agricultură se baza pe principiul, foarte răspândit la acea vreme, al specificității sectorului, dependent în mare măsură de condițiile climatice schimbătoare și de constrângerile geografice, supus unor dezechilibre sistemice între cerere și ofertă și caracterizat, prin urmare, de volatilitatea ridicată a prețurilor și a veniturilor.

Mai multe informații despre Politca Agricolă Comună (PAC).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă susține că va încerca să negocieze tot ce este posibil ca România să obțină un portofoliu important de comisar european

Published

on

© European Parliament

România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” oferă 16 premii a câte 25.000 de euro fiecare pentru proiectele care au promovat valorile UE în rândul tinerilor

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România
Comisia Europeană prin programul ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” oferă 16 premii a câte 25.000 de euro fiecare pentru proiectele care au promovat valorile UE în rândul tinerilor. Persoanele sau ONG-urile care au derulat campanii de comunicare, programe educaționale sau proiecte prin care au încurajat implicarea tinerilor în democrația europeană se pot în scrie.

”Premiul Altiero Spinelli pentru dezvoltare”/ ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” recompensează lucrări remarcabile care sporesc înțelegerea cetățenilor privind Uniunea Europeană, contribuie la lărgirea proprietății proiectului european și la dezvoltarea unei identități europene. Primul premiu a fost acordat în 2017.

Comisia Europeană va lua în considerare proiecte de comunicare, campanii și acțiuni directe care pot include:

  1. Programe educative sau campanii despre UE.
  2. Campanii de informare și comunicare despre UE.
  3. Activități care sporesc motivația tinerilor de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
  4. Activități care sporesc atasamentul tinerilor față de valorile fundamentale ale UE.
  5. Acțiuni bazate pe activități care permit tinerilor să asiste la beneficiile UE.

În acest an vor fi acordate până la 16 premii în valoare de 25.000 EURO

Această ediție a ”Premiului Altiero Spinelli pentru Dezvoltare” se concentrează pe activități și lucrări care ajută tinerii europeni să se angajează în viața democratică și să înțeleagp valorile de la baza Uniunii Europene. Acestă ediție va recompensa și va oferi o vizibilitate europeană a lucrării sau activității care a informat tinerii europeni.

Ce trebuie să se regăsească în aceste proiecte pentru tineri: 

  1.  Motivația de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
  2. Angajamentul în susținerea valorilor fundamentale ale UE de demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.
  3.  Conștientizarea critică a ceea ce reprezintă UE (istoria sa, valorile fondatoare, acțiunile și politicile sale, impactul acesteia, inclusiv realizările și valoarea adăugată), precum și costul non-Europei.
  4. Gândirea critică și rezistența față de dezinformarea și discursurile populismului antidemocratice din UE și despre UE

Regulile de participare pot fi consultate aici. Aplicațiile online se depun aici.

Termen-limită de înscriere 29 octombrie 2019.

Cine a fost ALTIERO SPINELLI

© European Parliament

Omul politic italian Altiero Spinelli se numără printre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. A fost iniţiatorul unui proiect de tratat pentru instituirea unei uniuni europene federale, prezentat de Parlamentul European – aşa-numitul „plan Spinelli”. Acesta a fost adoptat de Parlament în 1984, cu o majoritate covârşitoare, şi a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie pentru consolidarea tratatelor UE în anii ‘80 şi ‘90.

La vârsta de 17 ani, Spinelli s-a înscris în Partidul Comunist, acţiune care a condus la încarcerarea sa de către regimul fascist italian între 1927 şi 1943. La sfârşitul războiului, a întemeiat în Italia Mişcarea Federalistă.

A contribuit la unificarea Europei în calitate de consilier al unor personalităţi precum Alcide de Gasperi, Paul-Henri Spaak şi Jean Monnet. Jurist experimentat, a promovat cauza europeană inclusiv în mediul academic şi a înfiinţat Institutul pentru Afaceri Internaţionale din Roma. Ca membru al Comisiei Europene, a fost responsabil cu domeniul politicii interne, în perioada 1970-1976. Timp de trei ani a fost deputat din partea Partidului Comunist Italian, înainte de a fi ales membru al Parlamentului European, în 1979.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending