Eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a semnat alături de mai mulți colegi europarlamentari o nouă scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, pentru a-i cere să țină cont de noile realități cu care se confruntă reprezentanții industriei oțelului și metalelor, solicitând să pregătească măsuri care să fie incluse în Planul de Acțiune pentru Oțel şi Metale.

”UE trebuie să susțină industria oțelului şi a metalelor! Am cerut mai multă susținere reală pentru producători, investiții şi mai puțină birocrație pentru a putea avansa, la nivel de UE, cu producția de hidrogen. Nu vom putea fi competitivi dacă nu ne consolidăm industria europeană”, a subliniat Popescu.

Industria oțelului și a aluminiului a fost lovită de măsurile protecționiste anunțate de președintele american Donald Trump: tarife de 25% asupra importurilor din acest sector.

Uniunea Europeană, în persoana președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la aceste taxe suplimentare care afectează comerțul liber și a dezvăluit un pachet de retorsiune ce va viza produse americane precum băuturi alcoolice, motociclete și ambarcațiuni.

Într-un gest de escaladare a conflictului pe care el l-a pornit, Donald Trump a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul și șampania din țările UE.

O delegație MIPE, condusă de secretarul de stat Carmen Moraru, a avut o întâlnire de lucru cu vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Ioannis Tsakiris, însoțit de alți reprezentanți ai instituției financiare internaționale pentru a discuta modalitățile concrete de sprijin pentru implementarea proiectelor strategice pentru dezvoltarea României.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, oficialii BEI au subliniat importanța asistentei financiare rambursabile în valoare de 4 miliarde de euro acordate României pentru acoperirea cofinanțării publice naționale și importanța continuării cooperării în domenii de interes strategic la nivel european.

Parteneriatul cu Banca Europeană de Investiții reprezintă un pas important pentru implementarea cu succes a proiectelor. Finanțarea de 4 miliarde de euro va accelera dezvoltarea infrastructurii de transport și sănătate, domenii esențiale pentru creșterea calității vieții în România. Colaborarea cu BEI demonstrează angajamentul nostru comun pentru o implementare eficientă a fondurilor europene, asigurând astfel un impact pozitiv și de lungă durată pentru economia românească”, a subliniat secretarul de stat Carmen Moraru.

Amintim că România a solicitat în 2022 Băncii Europene de Investiții o asistență financiară rambursabilă din partea BEI de până la 4 miliarde euro, necesară în anii următori pentru asigurarea implementării, în bune condiții, a unor investiții din sectoarele transporturi și sănătate, finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență și POS 2021 – 2027.

Banca Europeană de Investiții a jucat un rol important în România încă din 1991, finanțând cu peste 21 de miliarde de euro proiecte în țara noastră. Mai mult de două treimi din această sumă a fost direcționată înspre transporturi, linii de credit, energie, sănătate și industrie.

Citiți și: BEI a acordat României finanțări în valoare de 2,5 miliarde de euro în 2024, anunță vicepreședintele instituției: Au dus la deblocarea unor investiții totale de 5,2 miliarde de euro

În 2024, instituția financiară europeană a acordat României finanțări în valoare de 2,49 de miliarde de euro.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a prezentat vineri agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European, subliniind competitivitatea ca temă centrală și abordând, de asemenea, apărarea, Ucraina și prioritățile economice. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Costa a subliniat necesitatea unei “Uniuni mai competitive” ca o condiție prealabilă pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial și asigurarea securității pentru cetățenii săi.

“Sprijinul nostru continuu pentru Ucraina, necesitatea de a investi în apărare și competitivitatea noastră sunt strâns legate. O Uniune mai competitivă va fi o Uniune mai puternică, mai capabilă să îmenține securitatea cetățenilor săi și să-și apere valorile pe scena globală”, a scris Costa în scrisoarea adresată liderilor europeni.

Reuniunea, programată să înceapă la 20 martie, va urma Consiliului European special desfășurat la începutul acestei luni, în special în ceea ce privește Ucraina și strategia de apărare. Liderii vor discuta următorii pași în politica europeană de securitate în lumina Cărții albe privind viitorul apărării europene, pe care Comisia Europeană o va prezenta în ajunul summitului. Discuțiile vor avea loc în contextul agresiunii continue a Rusiei și al presiunii tot mai mari ca Europa să își consolideze capacitățile de apărare independent de Statele Unite.

Competitivitatea ca piatră de temelie

Costa a subliniat trei domenii prioritare pentru competitivitate: simplificarea, energia și uniunea economiilor și investițiilor. Acestea, a susținut el, ar trebui să servească drept bază pentru consolidarea rezilienței economice a UE. În timp ce competitivitatea va fi în centrul atenției, vor fi abordate și alte aspecte structurale, cum ar fi politica industrială, piața unică și dezvoltarea talentelor. Liderii se vor concentra asupra planurilor de acțiune pentru sectoarele automobilelor, oțelului și metalurgiei, care se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea concurenților mondiali.

Summitul euro, care va avea loc într-un format incluziv, va include discuții cu președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și cu președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe. Stabilitatea economică, controlul inflației și politicile de investiții se vor afla probabil pe primele locuri pe ordinea de zi.

O primă dezbatere privind bugetul pe termen lung al UE

Un aspect esențial va fi următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, pe marginea căruia liderii europeni vor dezbate pentru prima dată în perspectiva pregătirii de către Comisia Europeană a propunerii sale de buget.

Costa a îndemnat liderii să adopte o abordare “deschisă”, avertizând că UE trebuie să asigure resurse financiare suficiente pentru a-și îndeplini ambițiile. Un aspect-cheie al dezbaterii va fi rolul noilor resurse proprii, în special în contextul viitoarei rambursări a Next Generation EU, fondul de redresare din perioada pandemiei.

Costa a adresat liderilor două întrebări orientative: Cum poate fi finanțat bugetul UE în mod adecvat pentru a-și atinge obiectivele? Și cum ar trebui structurate noile fluxuri de venituri în cadrul următorului CFM?

Ucraina, migrația și tensiunile din Orientul Mijlociu

Consiliul European își va reafirma sprijinul continuu pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski fiind așteptat să se adreseze liderilor. Dezbaterea se va extinde, de asemenea, la chestiuni de securitate mai largi, în special pe măsură ce capitalele europene sporesc cheltuielile pentru apărare și colaborarea industrială.

Migrația rămâne o prioritate-cheie, liderii urmând să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește returnările și gestionarea frontierelor pe baza unei informări din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În plus, rolul UE în gestionarea tensiunilor din Orientul Mijlociu va fi pe ordinea de zi, în special pe fondul eforturilor diplomatice recente de stabilizare a regiunii.

Un calendar imprevizibil

Summitul va începe cu tradiționalul schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Deși Costa își propune să încheie discuțiile într-o singură zi, el a recunoscut că evoluțiile geopolitice în curs ar putea necesita prelungirea reuniunii până vineri dimineața.

Cu o agendă încărcată care cuprinde reforma economică, securitatea și provocările geopolitice, Consiliul European din martie este pregătit să fie un moment definitoriu în conturarea direcției strategice a UE pentru următorii ani.