Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Doar o societate feministă este o societate corectă, este mesajul transmis de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), în contextul în care solicită amplificarea vocii femeilor în societate și în procesul decizional ținând cont de aportul acestora în gestionarea pandemiei de coronavirus, dar și în general, în câmpul muncii. 

„Surpriză, surpriză, carantina a fost și mai solicitantă pentru femei decât a fost pentru bărbați. Femeile reprezintă majoritatea lucrătorilor de prima linie (asistente medicale, lucrători în unități de îngrijire, personal de curățenie, casiere de supermarket…). Acasă, majoritatea femeilor sunt cele care asigură buna desfășurare a vieții de familie de zi cu zi – treburile gospodărești, asigurându-se că copiii nu rămân în urmă la școală și având grijă de persoanele dependente”, subliniază PES.

De asemenea, violența de gen a crescut în timpul carantinării, pe măsură ce izolarea și lipsa de asistență pentru victime și-au spus cuvântul, mai atrag atenția socialiștii europeni. 

„Noi, femeile ne dorim o parte echitabilă în recuperare. Vrem să fim la masa deciziilor. Doar o societate feministă este o societate corectă”, este mesajul transmis de femeile social-democrate, în numele tuturor reprezentantelor sexului frumos. 

Citiți Declarația miniștrilor PES pentru egalitatea de gen „Accelerarea egalității de gen pentru o Europă cu adevărat feministă și egală”.

PES Women este profund îngrijorată de cea mai recentă mișcare a partidului de guvernământ polonez „Law and Justice (PiS)” și de partenerii săi de coaliție care au anunțat intenția de a retrage Polonia din Convenția de la Istanbul, se arată în comunicatul PES.

Ministrul justiției din Polonia, Zbigniew Ziobro, a declarat într-o conferință de presă, că ministerul său va lua măsuri săptămâna viitoare pentru a se retrage din Convenția de la Istanbul, întrucât „conține elemente de natură ideologică, pe care le considerăm dăunătoare”. Demnitarul polonez a explicat că apartenența la Convenție a impus şcolilor să-i înveţe pe copii despre gen și a adăugat că reformele introduse în ţară în ultimii ani oferă protecţie suficientă femeilor.

„Să fim clar: Polonia poate încerca să evadeze din convenția de la Istanbul, dar este încă legată de tratatele și politicile UE și de decența umană de bază. Prin urmare, guvernul polonez are obligația legală și morală de a proteja femeile și copiii împotriva violenței bazate pe gen, prin legislație și măsuri practice privind drepturile victimelor ”, a adăugat președintele PES Women, Zita Gurmai.

Polonia a semnat Convenția de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice în 2015, sub administrarea anterioară a partidului centrist Platforma Civică (PO), însă de la preluarea guvernării de către partidul conservator Lege și Justiție (PiS), ajuns la putere în 2015, retragerea din tratat a fost doar o chestiune de timp.

Criticii tratatului consideră că documentul încalcă drepturile părinților, cerând școlilor să-i învețe pe copii despre ideologia de gen care contravin tradițiilor familiei poloneze. PiS și-a consolidat recent poziția împotriva drepturilor LGBTQ și a avortului.

Convenția, care a intrat în vigoare la 1 august 2014, a fost semnată de 45 de țări și UE și ratificată de 34 de țări.