Connect with us

U.E.

Solidaritate europeană: Cinci state membre ale UE vor primi suplimentar aproape 3 milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech pentru continuarea campaniei de vaccinare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii statelor membre au ajuns joi, 1 aprilie, la un acord cu privire la o soluție unică care permite exprimarea solidarității europene prin distribuirea suplimentară a aproape 3 milioane de vaccinuri din cele 10 milioane de doze trimise anticipat de BioNTech-Pfizer către statele membre care au cea mai mare nevoie de doze, se arată într-un comunicat.

Decizia COREPER vine în urma conferinței video informale din 25 martie 2021, când membrii Consiliului European au adoptat o declarație prin care confirmă algoritmul de alocare a vaccinurilor proporțional cu populația (pro-rata) statelor membre ale UE și au însărcinat Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER) „să discute problema vitezei de distribuție a vaccinurilor la alocarea în spirit de solidaritate a celor 10 milioane de doze trimise anticipat de BioNTech-Pfizer în al doilea trimestru al anului 2021”.

Comisia Europeană și BioNTech-Pfizer au ajuns la jumătatea lunii martie la un acord cu privire la livrarea accelerată a 10 milioane de doze pentru trimestrul 2 (Q2).

Aceste doze ar proveni din cele 100 de milioane de doze opționale din al doilea contract BioNTech-Pfizer, prevăzut pentru a doua jumătate a anului 2021 (Q3 și Q4).

Astfel, 19 state membre (Belgia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia) vor primi 6, 66 de milioane de vaccinuri proporțional cu populația lor, în timp ce 5 state membre (Bulgaria, Croația, Estonia, Letonia și Slovacia), vor primi în plus față de pro-rata a 10 milioane de vaccinuri, pro-rata a 2.854.654 de doze în semn de solidaritate. 

La începutul acestei luni, cancelarul austriac Sebastian Kurz și alți cinci lideri din Europa Centrală și de Est au cerut autorităților de la Bruxelles să găsească un „mecanism de corecție” pentru a regla distribuirea incorectă a vaccinurilor anti-COVID în cadrul Uniunii.

Cancelarul austriac a reamintit că UE a fost de acord să distribuie toate vaccinurile achiziționate proporțional cu populația fiecărui stat. Totuși, liderul austriac insistă că această regulă este încălcată deoarece unele state primesc doze fără a se ține cont de populația lor, ci în funcție de câte doze  au comandat. Potrivit lui Sebastian Kurz, dacă această discrepanță nu este reglată, unele state membre ale UE vor obține imunitatea de turmă până la sfârșitul lunii mai, în timp ce altele o vor obține până la sfârșitul anului.

Prin urmare, preşedinţia portugheză a Consiliului a prezentat propuneri pentru a da dovadă de solidaritate faţă de aceste cinci ţări, alocându-le mai multe doze decât cota lor obişnuită, informează Digi24. Austria, Slovenia şi Republica Cehă au respins însă soluţia propusă, iar în urma deciziei de joi s-a hotărât că cele trei state își vor primi partea de doze după același sistem de distribuție ca în cazul celor 19 țări amintite anterior. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

UE condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană condamnă instrumentalizarea migranților de către regimul Lukashenko și anunță că va ajuta Lituania în fluxul de migranți, se arată în comunicatul oficial.

„Utilizarea ființelor umane aflate în nevoie pentru a promova obiective politice încalcă valorile și principiile europene fundamentale. În consecință, UE și statele sale membre condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus”, a transmis șeful diplomației europene, Josep Borrell.

UE și statele sale membre vor aborda creșterea continuă a numărului de treceri neregulamentare în UE dinspre Belarus pentru a păstra integritatea frontierei sale externe. În conformitate cu abordarea sa graduală, UE va lua în considerare posibilitatea unor măsuri restrictive care să vizeze traficanții de migranți care abuzează de drepturile omului sau pe cei implicați în alt mod în traficul de ființe umane.

UE și statele sale membre rămân hotărâte să gestioneze în mod eficient fluxurile migratorii pentru a proteja frontierele externe ale UE. Persoanele care nu au dreptul de ședere în UE sunt returnate. În acest context, UE și statele sale membre vor lua toate măsurile necesare în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional.

UE și statele sale membre, în semn de solidaritate, și-au sporit deja sprijinul, inclusiv prin desfășurarea intervenției rapide la frontieră FRONTEX și prin asistență tehnică suplimentară, și sunt pregătite să îl consolideze și mai mult. Statele membre vor oferi rapid sprijinul necesar pentru a asigura desfășurarea imediată a echipelor și mijloacelor relevante.

„Vom continua să punem în aplicare politica noastră în materie de migrație externă. Vom depune eforturi pentru a consolida în continuare capacitățile de returnare ale UE ca parte a unei abordări cuprinzătoare, inclusiv prin dialoguri și parteneriate cu țările de origine și de tranzit”, mai transmite Borrell.

Citiți și: Comisia Europeană solicită statelor membre să ajute Lituania în problema migranților creată intenționat de regimul Lukashenko

Continue Reading

CONSILIUL UE

Liban: Consiliul UE  a adoptat cadrul legal pentru impunerea de sancţiuni unor persoane şi entităţi

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

  • obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
  • obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
  • obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
  • abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Continue Reading

U.E.

Harta Uniunii Europene pentru copii

Published

on

© https://op.europa.eu/

Harta Uniunii Europene pentru copii conține caracteristici sau tradiții ale fiecărui stat membru în parte și poate fi descărcată gratuit de la următorul link.

https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/

© https://op.europa.eu/

Uniunea Europeană a fost creată pentru a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de țări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1950, țările europene încep să se unească, din punct de vedere economic și politic, în cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, pentru a asigura o pace durabilă. Cele șase țări fondatoare sunt Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Anii 1950 sunt marcați de Războiul Rece dintre Est și Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice. În 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută și sub denumirea de „piața comună”.

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 27 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

De atunci, s-au alăturat alte 22 de țări, ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană.

Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecția mediului și sănătate, la relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunității Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending