Discursul Ursulei von der Leyen privind Starea Uniunii a fost întâmpinat miercuri cu critici din partea unor grupuri politice din Parlamentul European, care au cerut schimbări în prioritățile UE. Jordan Bardella, președintele grupului Patrioții pentru Europa, Nicola Procaccini, co-președintele grupului ECR, și Manon Aubry, co-președinta Grupului Stângii, au pus accent, din perspective diferite, pe costul vieții, competitivitate, migrație, energie și dereglementare.
Jordan Bardella, liderul grupului Patriots for Europe, a susținut că în prezent există „două Europe”: una a celor care stabilesc regulile și a birocraților care risipesc banii publici și una a cetățenilor care suportă costurile tot mai mari.
„În 2026 avem două Europe. Avem Europa celor care scriu regulile, a birocraților care risipesc banii publici și inventează taxe pentru ziua de mâine. O Europă care vrea să-și crească cheltuielile cu personalul cu 40% și cheltuielile pentru avioanele private ale comisarilor cu 50%. Și apoi există Europa care trebuie să plătească, cea de-a doua Europă: cei care trebuie să plătească 2,5 euro pentru un litru de benzină în Franța. Trebuie să plătească pentru încălzire, trebuie să facă față unor facturi tot mai mari. Este Europa care continuă să muncească tot mai mult pentru a câștiga tot mai puțin”, a spus el.
Bardella a criticat și impactul pe care, în opinia sa, îl va avea regulamentul ETS2 asupra costurilor suportate de cetățeni. El a susținut că, odată cu intrarea în vigoare a acestuia, carburanții s-ar putea scumpi cu 15 cenți pe litru, ceea ce ar afecta în special clasa de mijloc și persoanele cu venituri mai mici.
„Ceea ce faceți este să faceți viața cetățenilor noștri din ce în ce mai scumpă. Din păcate, Europa dumneavoastră nu este doar din ce în ce mai scumpă în fiecare an, ci ne și protejează din ce în ce mai puțin”, a afirmat liderul grupului Patrioți pentru Europa.
Referindu-se la migrație, Bardella a invocat situația din Ceuta, subliniind că, deși este teritoriu spaniol, frontierele sale sunt și frontierele Europei și susținând că o situație în care o frontieră poate fi „copleșită în doar câteva ore” nu reprezintă doar o criză a migrației, ci și „o criză a suveranității”.
De asemenea, Bardella a criticat și direcția economică a UE, invocând războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, terorismul islamist, precum și insecuritatea alimentară și energetică. „Statele Unite investesc, China investește, iar noi continuăm să reglementăm din ce în ce mai mult”, a afirmat liderul grupului Patriots for Europe.
„Reglementăm lucruri pe care nu le mai producem, taxăm lucruri pe care nu mai știm să le fabricăm și taxăm, de asemenea, lucruri a căror producție am interzis-o în Europa. Acesta este marele paradox al Europei și de aceea trebuie să schimbăm lucrurile. Trebuie să construim o nouă arhitectură europeană. Secolul XXI ne amintește un adevăr pe care Europa l-a uitat. Un popor care nu își poate apăra frontierele, care nu își poate produce energia și nu își poate hrăni copiii își lasă destinul în mâinile altora. Timp de decenii, le-ați cerut oamenilor să se adapteze viziunii dumneavoastră asupra Uniunii Europene. Astăzi, la Bruxelles, a venit momentul să schimbăm lucrurile și să redăm puterea oamenilor”, a conchis Bardella.
La rândul său, Nicola Procaccini a criticat reglementarea excesivă și ceea ce a descris drept o „obsesie pentru decarbonizare”, susținând că tranziția climatică nu ar trebui să fie prioritatea numărul unu a UE. Copreședintele grupului ECR a atras atenția asupra dependenței Europei de materiile prime critice necesare tranziției energetice.
„Pentru prima dată, nu îmi voi concentra intervenția asupra luptei împotriva imigrației ilegale. Din păcate, va trebui să suportăm mult timp de acum înainte consecințele politicilor din trecut, dar, în sfârșit, ne îndreptăm în direcția corectă. Desigur, mai avem de lucru și încă trebuie făcuți pași pentru a ajunge la o gestionare corespunzătoare a imigrației, așa cum își doresc popoarele Europei. Sunt de acord cu observațiile președintei von der Leyen privind reglementarea europeană excesivă”, a spus el.
Referindu-se la politicile climatice, Procaccini a criticat ceea ce a numit „obsesia pentru decarbonizare”, susținând că, deși reducerea emisiilor este un obiectiv care nu trebuie ignorat, aceasta nu poate reprezenta prioritatea numărul unu a UE. El a invocat, în acest context, date potrivit cărora Uniunea Europeană este responsabilă pentru 5% din emisiile globale de CO2 și și-a redus emisiile cu 36% din 1990 până în prezent, în timp ce emisiile globale au crescut cu 68%.
„Este oare posibil ca aceste cifre — furnizate de platforma EDGAR a UE — să nu ridice nicio îndoială în mintea dumneavoastră cu privire la cursa solitară a Uniunii către decarbonizare? Principala problemă pe care trebuie să o abordăm nu este CO₂, ci deficitul de materii prime critice. Fără acestea, nu putem avea nicio tranziție verde sau energetică, absolut nimic. Iar partea cea mai gravă este că trebuie să cumpărăm litiu, polisiliciu și alte materii prime critice similare. Avem nevoie disperată de ele și suntem practic obligați să le cumpărăm. Așadar, acesta este un aspect care trebuie să ne preocupe. Să ne concentrăm asupra acestui lucru și apoi putem să ne ocupăm de restul”, a conchis acesta.
Manon Aubry, copreședinta Grupului Stângii din Parlamentul European, a criticat faptul că discursul Ursulei von der Leyen nu a acordat suficientă atenție costului vieții, în condițiile în care prețurile la energie continuă să reprezinte o preocupare pentru cetățeni. Ea a pus sub semnul întrebării accentul pus de Comisie pe creștere și competitivitate, susținând că acesta se traduce, în practică, prin dereglementare. Aubry a cerut taxarea persoanelor cu averi mari, plafonarea prețurilor la bunurile esențiale și investiții în serviciile publice.
„În discursul dumneavoastră nu ați spus nimic despre costul vieții și, totuși, acesta este lucrul care îi preocupă cel mai mult pe oamenii din Europa. Oamenii plătesc 100 de euro pentru a-și face plinul la mașină, oamenii cheltuiesc o avere pentru locuințele lor. Ce veți face în acest moment pentru a opri creșterea prețurilor și pentru a pune capăt profiturilor excesive ale companiilor din domeniul energiei?”, a spus ea.
În ceea ce privește politica externă, Aubry a criticat poziția UE față de conflictul din Gaza și a acuzat Comisia că nu a luat măsuri suficiente împotriva Israelului. Ea a pus sub semnul întrebării, de asemenea, ideea unui Consiliu European de Securitate și a acordării Canadei unui statut de membru asociat, întrebând „cine v-a dat un mandat democratic pentru a face asta?”.
„Vă ascundeți în spatele unei Europe divizate, dar problema este lipsa dumneavoastră de acțiune”, a conchis Aubry.
