Connect with us

U.E.

Stat de drept: Eurodeputații din Comisia LIBE primesc un nou mandat pentru monitorizarea respectării valorilor fundamentale ale UE în statele membre

Published

on

© European Commission/ Twitter

Grupul specializat pe investigarea amenințărilor la adresa democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale în statele membre ale Uniunii Europene, înființat în iunie 2018 în cadrul Comisiei pentru Libertăți Civile (LIBE) din Parlamentul European, a primit un nou mandat de funcționare până în 2021, când activitatea sa va fi supusă unei noi revizuiri privind o prelungire ulterioară, se arată într-un comunicat al legislativului de la Bruxelles. 

Comisia LIBE a Parlamentului European a reînnoit și a extins mandatul Grupului său de lucru pe probleme de stat de drept, care a fost redenumit Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și a drepturilor fundamentale. Noul grup va continua lucrările finalizate în legislatura anterioară de Grupul de monitorizare a statului de drept. Conform noii misiuni a grupului, eurodeputații săi vor trebui să se axeze pe amenințările la adresa democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, precum și pe lupta împotriva corupției în UE, în toate statele membre.

Activitatea Grupului înființat în iunie 2018 pe fundalul uciderii bloggerului și jurnalistului maltez Daphne Caruana Galizia și a jurnalistului slovac Jan Kuciak și a logodnicei sale a fost foarte eficientă în a scoate la iveală deficiențele grave legate de funcționarea statului de drept în Malta și Slovacia, cu precădere în ceea ce privește lipsa de progrese în ambele investigații, acuzele repetate de hărțuire și intimidare a jurnaliștilor și acuzațiile persistente de corupție și fraudă. Astfel, pentru următorii doi ani și jumătate, europarlamentarii LIBE vor monitoriza și raporta cu privire la respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în statele membre.

În virtutea acestor obiective, Grupul va putea recomanda acțiuni specifice pe care Parlamentul le poate întreprinde, precum întâlniri cu părțile interesate, audieri și misiuni, precum și să facă sugestii pentru propunerile Comisiei LIBE pentru rezoluții și rapoarte. Mandatul grupului va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2021, moment în care se va efectua o revizuire la jumătatea perioadei.

Grupul va aborda situații specifice într-unul sau mai multe state membre ale UE, dacă va fi considerat necesar de către o majoritate a membrilor săi, ponderată în funcție de numărul membrilor cu drepturile depline din Comisia LIBE. În cazul în care apar obiecții din partea unui grup politic, coordonatorii Comitetului vor decide dacă este necesar să ia măsuri.

În ceea ce privește structura și compoziția grupului, Grupul va continua să fie prezidat de Sophia in ‘t Veld (Renew Europe, Olanda), care va raporta în mod regulat Comisiei LIBE, adică de cel puțin patru ori pe an calendaristic. În plus, fiecare grup politic a numit până la doi membri permanenți ai Comisiei LIBE în Grup. Între aceștia nu se află niciun eurodeputat român, deși România are cinci reprezentanți permanenți în această comisie specializată [Vasile Blaga și Rareș Bogdan (ambii PPE), Dragoș Tudorache și Ramona Strugariu (ambii Renew Europe) și Tudor Ciuhodaru (S&D)].

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire: Statul se va asigura că Renault nu va lua decizii care să afecteze locurile de muncă din Franța

Published

on

© Bruno Le Maire/ Twitter

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a avertizat marți producătorul de automobile Renault împotriva  închiderii unor uzine din Franța și a reducerii locurilor de muncă din această țară, după ce producătorul auto a anunțat reduceri de costuri săptămâna trecută, informează Agerpres.

Renault a raportat săptămâna trecută prima sa pierdere anuală într-un deceniu care a declanșat un angajament de reducere a costurilor cu 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) în următorii trei ani, în cadrul unui plan care ar putea afecta și fabricile din Franța,  potrivit directorului general interimar al companiei Clotilde Delbos, care a anunțat că nu există „tabuuri” cu privire la posibila închidere a fabricilor în Franța.

Zguduit de scandalul în care este implicat fostul CEO al partenerului strategic Nissan, Carlos Ghosn, și slăbit de schimbările în curs în industria auto, grupul francez a înregistrat o pierdere netă de 141 milioane de euro în 2019, o premieră din 2009 încoace. Nici pentru 2020, Renault nu este mai optimistă și preconizează noi scăderi. Prognozele au fost parțial confirmate de cifrele pentru ianuarie: grupul (care include Alpine, Dacia, Lada) a înregistrat livrări în scădere cu 16,3%.

În plus, Delbos a recunoscut că Renault şi aliatul său japonez Nissan dispun de capacităţi de producţie excedentare şi a promis că în luna mai a acestui an va fi făcut un anunţ în acest sens. Renault şi Nissan încearcă să îşi îmbunătăţească performanţele prin punerea în comun a tehnologiilor şi uzinelor lor.

Cu toate acestea, Le Maire a avertizat că „statul își va juca rolul de acționar al Renault pentru a se asigura că alegerile care vor fi făcute nu vor afecta negativ locurile de muncă și fabricile din Franța”, le-a spus Le Maire jurnaliștilor aflați la Bruxelles.

Guvernul francez este principalul acționar al Renault, cu o participație de 15%  și două poziții în consiliul director.

Ministrul a mai spus, de asemenea, că guvernul va discuta cu producătorul auto și va rămâne „foarte vigilent” cu privire la strategia sa de reducere a costurilor.

Le Maire a discutat duminică despre planul industrial al Renault într-un apel telefonic cu președintele companiei Jean-Dominique Senard și a punctat că dialogul va continua. Deși a recunoscut nevoia Renault de a se adapta pentru a face față noilor provocări de pe piață, ministrul de finanțe a subliniat că că schimbările ar trebui să țină seama de interesele pe termen lung ale companiei în Franța.

 

Continue Reading

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending