Connect with us

U.E.

Statele membre au adoptat cel de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Moscovei

Published

on

Cel de-al cinciliea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, anunțat marți de președinta Comsiei Europene și șeful diplomației UE, Josep Borrell, a fost oficial adopat de statele membre în cadrul Consiliului UE, potrivit comunicatului oficial. 

Pachetul convenit include o serie de măsuri menite să consolideze presiunea asupra guvernului și economiei rusești și să limiteze resursele Kremlinului pentru agresiune.

„Aceste ultime sancțiuni au fost adoptate ca urmare a atrocităților comise de forțele armate ruse la Bucha și în alte locuri aflate sub ocupație rusă. Scopul sancțiunilor noastre este de a pune capăt comportamentului inuman și agresiv al trupelor rusești și de a le arăta clar factorilor de decizie de la Kremlin că agresiunea lor ilegală are un cost ridicat”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Citiți și: Al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei: UE interzice importul de cărbune rusesc și accesul navelor rusești în porturile sale. Patru bănci cheie din Rusia, vizate de măsurile restrictive

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni va avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar:

  1. UE interzice importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova;
  2. O interdicție integrală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești cheie, printre care VTB, a doua cea mai mare bancă rusă. Aceste patru bănci, cărora și se taie accesul la piețele financiare, reprezintă 23 % din cota de piață în sectorul bancar rusesc. Acest lucru va slăbi și mai mult sistemul financiar al Rusiei;
  3. Navelor rusești și navelor operate de ruși li se interzice accesul în porturile Uniunii Europene. Vor fi exceptate de la această măsură produsele esențiale, precum cele agricole și alimentare, ajutorul umanitar, dar și energia. Interdicția se va aplica în schimb și operatorilor de transport rutier ruși și belaruși, fapt ce va limita dramatic opțiunile industriei rusești de a avea acces la bunuri esențiale;
  4. Interdicții specifice privind exportul, ce vizează domenii în care Rusia este vulnerabilă și a căror valoare se ridică la 10 miliarde de euro. Printre acestea se numără de exemplu, computerele cuantice și semiconductorii avansați, dar și utilaje sensibile și echipamentele de transport. Prin aceste măsuri, UE va continua să lovească în baza tehnologică și capacitatea industrială a Rusiei;
  5. Noi interdicții specifice privind importul, în valoare de 5,5 miliarde de euro, pentru a tăia finanțele Rusiei și ale oligarhilor săi, de lemn sau ciment, fructe de mare sau băuturi alcoolice;
  6. O serie de măsuri specifice, cum ar fi o interdicție generală privind participarea companiilor rusești la achizițiile publice din statele membre sau excluderea oricărui sprijin financiar, fie el european sau național, pentru organismele publice rusești.

Comisia Europeană salută acordul de astăzi al Consiliului de a adopta un al cincilea pachet de măsuri restrictive împotriva regimului lui Putin ca răspuns la agresiunea brutală a acestuia împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean: „Împreună cu cele patru pachete anterioare, aceste sancțiuni vor contribui și mai mult la intensificarea presiunii economice asupra Kremlinului și la diminuarea capacității acestuia de a-și finanța invazia Ucrainei. Aceste măsuri sunt mai ample și mai dure, astfel încât să afecteze și mai mult economia rusă. Ele au fost coordonate cu partenerii internaționali”, a transmis azi Comisia Europeană. 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va participa marți la o reuniune prin videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9-10 februarie, se arată în agenda șefului statului difuzată de Administrația Prezidențială.

Astfel de reuniuni de coordonare și consultare au devenit o practică cu caracter regulat între liderii europeni înainte de summit-urile Consiliului European. Reuniunea din 9-10 februarie este așteptată a fi consacrată problemelor generate de migrație.

Pentru România, summitul special al liderilor UE are o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie la un summit special consacrat migrației.

La Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Între timp, Comisia Europeană a prezentat noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Mai mult, în contextul presiunilor migratorii, premierul olandez Mark Rutte și cancelarul Austriei Karl Nehammer au evocat o opoziție privind extinderea spațiului Schengen, însă Haga a asigurat că susține ferm România în efortul de aderare la Schengen.

Continue Reading

U.E.

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

Published

on

© European Union, 2022

O variantă europeană a planului american de investiții (Inflation Reduction Act – IRA) este pe punctul de a fi adoptată, s-a arătat luni optimist ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, care a salutat propunerile Comisiei Europene destinate contracarării subvenţiilor de sute de miliarde de dolari cuprinse în planul american, informează AFP, citat de Agerpres.

”Suntem pe punctul de a avea un IRA european, totul se va juca în Consiliul European, în zilele următoare”, a afirmat Bruno Le Maire într-un interviu pentru postul francez de radio France Inter.

”Europa va avea în sfârşit această modificare strategică de direcţie spre o intervenţie mai puternică în favoarea industriilor noastre, a producţiei noastre”, a afirmat luni Bruno Le Maire, menţionând sectoarele hidrogenului, centralelor eoliene şi panourilor solare.

Ratificat în vara anului trecut, actul normativ ”Inflation Reduction Act” (Legea asupra reducerii inflaţiei) promovat de administraţia preşedintelui Joe Biden prevede cel mai consistent plan de investiţii adoptat vreodată pentru combaterea schimbărilor climatice, alocând 370 de miliarde de dolari pentru construcţia de eoliene, panouri solare şi vehicule electrice.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat un plan industrial în cadrul Pactului verde pentru a spori competitivitatea industriei Europei cu zero emisii nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității UE de producție a tehnologiilor și produselor cu emisii nete egale cu zero, necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.

Planul pornește de la inițiative anterioare și se bazează pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile depuse în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.

Primul pilon al planului se referă la simplificarea cadrului de reglementare. Comisia va propune un Act legislativ privind o industrie cu zero emisii nete, cu scopul de a identifica obiective pentru o capacitate industrială cu zero emisii nete și de a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea sa rapidă, asigurând un proces de autorizare simplificat și accelerat, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice.

Cadrul va fi completat de Actul privind materiile prime critice, care va asigura un acces suficient la astfel de materii, de exemplu pământurile rare, vitale pentru producția unor tehnologii esențiale, precum și de reforma organizării pieței energiei electrice, care le va permite consumatorilor să beneficieze de costurile mai scăzute ale surselor regenerabile de energie.

Al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea producției de tehnologii curate în Europa. Finanțarea publică, la care se adaugă progresele din ultima vreme înregistrate în ceea ce privește uniunea europeană a piețelor de capital, poate debloca niveluri considerabile de finanțare privată, necesare pentru tranziția verde. În cadrul politicii în domeniul concurenței, Comisia urmărește să garanteze condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp acordarea de către statele membre a ajutoarelor necesare pentru accelerarea tranziției verzi.

În acest scop, pentru a accelera și a simplifica acordarea de ajutoare, Comisia se va consulta cu statele membre cu privire la un cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare din perspectiva Pactului verde, majorând pragurile de notificare pentru sprijinirea investițiilor verzi. Printre altele, acest lucru va contribui la raționalizarea și simplificarea într-o mai mare măsură a procesului de aprobare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC).

Totodată, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, a producției și a implementării în domeniul tehnologiilor curate.

De asemenea, Comisia explorează modalități de a obține o finanțare comună mai substanțială la nivelul UE, pentru a sprijini investițiile în producția de tehnologii cu zero emisii nete, pe baza unei evaluări continue a nevoilor în materie de investiții.

Comisia va colabora cu statele membre pe termen scurt, punând accentul pe REPowerEU, InvestEU și Fondul pentru inovare, cu privire la o soluție tranzitorie pentru a oferi un sprijin rapid și specific. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond european de suveranitate în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.

O primă dezbatere între statele membre este așteptată săptămâna aceasta, cu ocazia reuniunii extraordinare a Consiliului European, programată să aibă loc în perioada 9-10 februarie, la Bruxelles, înaintea deciziilor care sunt aşteptate pentru luna martie.

Italia și-a exprimat deja reținerile cu privire la intenția instituției europene de a aduce modificări normelor privind ajutoarele de stat care, prin vocea premierului său, Giorgia Melonia, a spus că va distorisiona piața unică a UE, chiar dacă Olaf Scholz, cancelarul german, a încercat să apere acest plan

Să nu uităm însă că Germania, motorul economic al UE, are forța necesară pentru a veni în sprijinul companiilor sale, comparativ cu alte state. Ne amintim în acest caz de pachetul de 200 de miliarde de euro destinat atenuării impactului crizei energetice, care a provocat îngrijorări printre partenerii europeni. 

Pentru a avea un răspuns coordonat la nivelul blocului european, miniștrii Bruno Le Maire și Robert Habeck vor merge marți la Washington pentru a se întâlni cu secretarul american al Comerțului, Gina Raimondo, și cu secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.

Le Maire și Habeck vor cere administrației Biden să comunice suma și beneficiarii ajutorului în cadrul unui ”mecanism de transparență reciprocă”.

Continue Reading

NATO

Liderii instituțiilor UE și secretarul general al NATO, mesaje de sprijin și solidaritate după cutremurul din Turcia. Bruxelles-ul coordonează deja trimiterea de echipe de salvare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Liderii instituțiilor UE și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au transmis mesaje de sprijin și solidaritate după cutremurul devastator care a lovit luni Turcia și părți din Siria. Centrul de Coordonare a Răspunsurilor în Situații de Urgență al UE coordonează deja trimiterea de echipe de salvare în zonele afectate.

„Am aflat cu tristețe profundă în această dimineață despre cutremurul devastator care a lovit anumite zone din Turcia și Siria.
Transmit cele mai profunde condoleanțe numeroaselor familii care și-au pierdut viața și doresc o recuperare rapidă a celor răniți.
UE este pe deplin solidară cu voi”, a transmis președintele Consiliului European, într-un mesaj pe Twitter.

 

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a transmis disponibilitatea imediată a UE de a trimite ajutoare.

„Un cutremur devastator a zguduit în această dimineață Turcia și Siria, provocând moartea a sute de persoane și rănirea multor altora. Gândurile noastre se îndreaptă către populația din Turcia și Siria. UE este pregătită să ajute”, a scris acesta pe Twitter.

Un mesaj similar a venit și din partea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

„Profund întristată după cutremurul teribil de la granița turco-siriană. Gândurile mele se îndreaptă către cei uciși, cei care au rămas blocați, cei răniți și către toți salvatorii care fac tot posibilul pentru a salva vieți. Europa este alături de populația Turciei și a Siriei în acest moment de suferință”, a scris aceasta pe Twitter.

Totodată, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că se află în contact cu președintele Recep Tayyip Erdogan și ministrul de externe Mevlut Cavusoglu.

„Solidaritate deplină cu aliatul nostru Turcia în urma acestui cutremur teribil. Sunt în contact cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu ministrul de externe MevlutCavusoglu, iar aliații NATO își mobilizează acum sprijinul”, a scris acesta într-un mesaj pe Twitter.

Un cutremur cu magnitudinea 7,8 a lovit luni sudul Turciei, în apropiere de oraşul Gaziantep, a raportat Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) și a fost urmat de 78 de replici, potrivit Digi24. Seismele s-au resimțit în toată zona de sud-est a Turciei, dar şi în Liban, Siria şi în Cipru. Peste 640 de oameni au murit în Turcia și Siria, iar mii au fost răniți.

Ca urmare, UE și-a activat Mecanismul de Protecție Civilă la cererea Turciei și a început deja coordonarea trimiterii la fața locului a echipelor de căutare și salvare, a informat, într-un mesaj pe Twitter, Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor, responsabil cu protecția civilă și ajutorul umanitar european și coordonatorul Centrului de Coordonare a Răspunsurilor în Situații de Urgență. 

Oficialul european a mai precizat că echipe de salvare din Olanda și România sunt deja pe drum către zonele afectate.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe RO-USAR, personal specializat de intervenție în astfel de situații din cadrul IGSU, în Turcia, țara puternic afectată de cutremurul de noaptea trecută.

 

 

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ2 mins ago

Ministrul Finanțelor: Autoritățile române și Comisia Europeană vor continua dialogul pe marginea Regulamentului privind măsurile de urgență în domeniul energiei

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

U.E.1 hour ago

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul economiei l-a invitat pe ministrul egiptean al apărării în România pentru „discuții concrete” despre parteneriate în domeniul industriei de apărare

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Florin Spătaru anunță semnarea unui memorandum de cooperare industrială militară între Romarm și cea mai mare companie de apărare din Coreea de Sud

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Cutremur în Turcia: Ucraina este pregătită ”să ofere asistența necesară poporului turc prieten”, anunță Volodimir Zelenski

NATO3 hours ago

Liderii instituțiilor UE și secretarul general al NATO, mesaje de sprijin și solidaritate după cutremurul din Turcia. Bruxelles-ul coordonează deja trimiterea de echipe de salvare

ROMÂNIA3 hours ago

Cutremur în Turcia: Marcel Ciolacu transmite ”rugăciunile sale familiilor victimelor și salvatorilor care lucrează contra cronometru pentru a salva răniții prinși sub clădirile dărâmate”

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis transmite un mesaj de solidaritate din partea României pentru victimele cutremurului devastator din Turcia și Siria

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Italia invită organizațiile din țări din Europa și din SUA să ia măsuri pentru a-și proteja sistemele informatice după ce a descoperit un atac informatic de amploare

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

Team2Share

Trending