Organizația Cooperării Islamice din care fac parte 57 de state musulmane, printre care se numără și Azerbaijan, a solicitat duminică Armeniei să își retragă trupele din zona separatistă Nagorno-Karabah, regiune unde peste 32 de persoane și-au pierdut viața ca urmare a reluării conflictelor în zonă, informează AFP, potrivit Agerpres.
Nagorno–Karabah reprezintă o regiune de teritoriul Azerbaijanului unde există populație majoritară armeană, aflată între Iran, Rusia și 
Turcia.
Organizația mai sus amintită „cere retragerea imediată și necondiționată a forțelor armene din Nagorno-Karabah și din alte teritorii azere aflate sub ocupația acestora.”
Aceasta aduce acuzații grave la adresa Armeniei, făcându-se răspunzătoare de continuarea „politicilor de agresiune și violarea armistițiului” încheiat în aceeași zi.
Azerbaijanul și statul armean s-au acuzat reciproc duminică de continuarea focurilor, în ciuda armistițiului anunțat la Baku.
Secretarul general al OCI, Iyad bin Amin Madani a evidențiat „necesitatea intensificării eforturilor internaționale pentru soluționarea politică a conflictului.”
Cel puţin 32 de oameni, soldaţi şi civili, au murit după reluarea luptelor în Nagorno-Karabah, regiunea separatistă azeră locuită de etnici armeni. Azerbaidjanul a raportat că a pierdut 12 militari, un tanc şi un elicopter. De partea cealaltă, Armenia a spus că 18 soldaţi au fost ucişi, dar fără să detalieze dacă erau militari ai armatei naţionale sau ai forţelor separatiste susţinute de Erevan. În conflict, şi doi civili şi-au pierdut viaţa.
Cel mai vechi conflict îngheţat de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice a izbucnit chiar înainte ca URSS să se prăbuşească, în Nagorno-Karabah. Administrată de Azerbaidjan, dar dominată etnic de armeni, regiunea din sudul Caucazului a devenit în 1988 teatrul unui sângeros conflict interetnic. Bilanţul celor șase ani de război vorbeşte de la sine: în jur de 30.000 de morți și aproape un milion de refugiați.
