Planeta a pierdut în ultimele două decenii aproape 100 de milioane de hectare de păduri, marcând un declin constant, deși într-un ritm mai lent decât înainte și cu tendințe diferite de la un continent la altul, arată un studiu publicat recent de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), anunță AFP, citat de Agerpres.
În cifre, proporţia ocupată de păduri raportată la suprafaţa terestră a scăzut la 31,2% în 2020, când pădurile acopereau un total de 4,1 miliarde de hectare, de la 31,5% în 2010 şi 31,9% în 2000, susţine FAO, care supervizează şi pădurile.
Aceasta înseamnă ”o pierdere netă cu aproape 100 milioane de hectare a pădurilor lumii”, subliniază FAO.
Africa subsahariană şi Asia de Sud-Est sunt zonele puternic afectate de despăduriri, unde procesul s-a accelerat în ultimul deceniu, dar și American Centrală și Latină, unde se constată totuși tendința de încetinire a acestui proces.
Pierderea suprafeţelor împădurite se explică în special prin conversia pădurilor în terenuri agricole destinate culturilor şi pajiştilor, mai ales în ţările mai puţin dezvoltate.
În Asia de Sud-Est, pădurile acoperă în prezent 47,8% din suprafaţă faţă de 49% în 2015, iar în Africa sub-sahariană acoperă 27,8% din suprafaţă faţă de 28,7% în urmă cu cinci ani. În Indonezia, pădurile acoperă în prezent 50,9% din suprafaţă, faţă de 52,5% în urmă cu cinci ani, în timp ce în Malayezia suprafaţa acoperită cu păduri a scăzut de la 59,2% până la 58,2%.
În ţări puternic concentrate pe agricultură precum Coasta de Fildeş, suprafaţa împădurită s-a redus la 8,9% din suprafaţa totală a ţării, faţă de 10,7% în 2015.
În ceea ce privește America Centrală și Latină, pădurile acoperă doar 46,7% din suprafața totală, în scădere cu un punct procentual față de acum cinci ani, în contextul în care în Brazilia suprafețele împădurite au scăzut la 59,4% din teritoriu în 2020, de la 60,3% în 2015.
La polul opus, multe regiuni din Asia, dar și din Europa și America de Nord, suprafeţele împădurite au crescut pe ansamblu între 2000 şi 2020, graţie eforturilor făcute în favoarea împăduririlor şi extinderii naturale a pădurilor din aceste regiuni.
Eurodeputatații solicită Comisiei Europene să se asigure că ”toate viitoarele acorduri comerciale și de investiții, atât cele cuprinzătoare, cât și acordurile secundare relevante, conțin dispoziții obligatorii și executorii, inclusiv dispoziții de combatere a corupției legate de exploatarea forestieră ilegală, pentru a preveni defrișarea și degradarea pădurilor”.
Mai mult, aceștia recomandă Comisiei să evalueze mai bine impactul acordurilor comerciale existente asupra defrișărilor și să garanteze includerea unor dispoziții mai ambițioase privind protecția pădurilor, biodiversitatea și silvicultura durabilă în capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă ale tuturor acordurilor de liber schimb și de investiții.
În viziunea acestora, Executivul european ar trebui să se asigure că impactul acordurilor comerciale asupra stării pădurilor, a biodiversității și a drepturilor omului este evaluat sistematic în cadrul unor evaluări ale impactului asupra dezvoltării sustenabile și al altor metode de evaluare relevante, în urma consultării părților interesate relevante, iar concluziile acestor evaluări sunt luate pe deplin în considerare ulterior, atunci când se negociază și se încheie astfel de acorduri.
Pădurile ocupă aproximativ 30 % din suprafața terestră și reprezintă 80 % din biodiversitate. Pădurile au o valoare socială, culturală și spirituală semnificativă și, totodată, îndeplinesc o mulțime de funcții, de la cele productive până la cele neproductive, însă la fel de importante, cum ar fi cele sociale și de mediu.
Printre altele, pădurile reglementează ciclul apei, îmbunătățesc calitatea aerului și absorb dioxidul de carbon.
De asemenea, ele servesc de habitat multor specii, inclusiv multor specii pe cale de dispariție, dar și ca adăpost pentru multe comunități locale, inclusiv populații indigene.
