Statele Unite și Rusia au luat luni primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, acord care limita cele două țări la producerea și utilizarea rachetelor de croazieră cu rază de acțiune de la 500 km la 5.000 km.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, scrie Ria Novosti, citată de News.ro, potrivit Digi24.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATO, cât și ministrul Teodor Meleșcanu, au reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

© Wikipedia/ Tupolev Tu-22M3

Pe de altă parte, măsurile adoptate de Rusia apar în timp ce SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 urmând a fi staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie.

Acestea reprezintă primele măsuri ale Washington-ului și Moscovei de la anunţul retragerii din tratatul bilateral privind forţele nucleare intermediare, ambele capitale acuzându-se reciproc de încălcarea acestui pact în vigoare din 1987.

Potrivit Digi24, anul trecut, în toamnă, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea, la rândul său, a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

NATO s-a alăturat luni valului de condamnări la nivel internaționale a anexării ilegale a Crimeii de către Rusia, pe 18 martie împlinindu-se cinci ani de când președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de alipire a peninsulei la Federația Rusă, după un referendum a cărui legitimitate a fost contestată de întreaga comunitate internațională.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Nord-Atlantic a marcat luni, printr-un comunicat, cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Duminică, Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul privind suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, la împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Tot duminică, și România s-a raliat acestei poziții și a reafirmat, prin Ministerul Afacerilor Externe, angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a acestei anexări ilegale.

Potrivit declarației Consiliului Nord Atlantic, “în urmă cu cinci ani, Rusia a folosit forţa împotriva Ucrainei pentru a anexa ilegal şi nelegitim Crimeea. Această încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei constituie o nerespectare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră pentru securitatea nord-atlantică. Condamnăm cu fermitate această acţiune pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte. Facem apel la Rusia să redea Ucrainei controlul asupra Crimeii. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei între frontierele şi apele sale teritoriale recunoscute internaţional. Crimeea este un teritoriu al Ucrainei“.

“Aliaţii sunt profund preocupaţi de abuzurile împotriva drepturilor omului şi încălcările acestor drepturi de către autorităţile ruse de facto în Crimeea anexată, împotriva ucrainenilor, a tătarilor din Crimeea şi a membrilor altor comunităţi locale. Aceste încălcări includ omoruri fără proces, răpiri, dispariţii forţate, violenţe, detenţii arbitrare, arestări şi torturi. În ciuda Ordinului din 2017 al Curţii Internaţionale de Justiţie, Mejlis-ul, organismul de autoguvernare al tătarilor din Crimeea, este în continuare persecutat şi interzis în patria sa”, continuă comunicatul.

“NATO face apel la Rusia să pună capăt imediat tuturor ilegalităţilor şi abuzurilor în Crimeea anexată ilegal, să elibereze deţinuţii politic şi ostaticii ucraineni şi să permită accesul în Crimeea al organizaţiilor internaţionale de monitorizare. Orice încercări de a legitima sau de a normaliza anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeii trebuie să înceteze, inclusiv impunerea automată a cetăţeniei ruse, deplasările forţate ale populaţiei, încorporarea în forţele armate ale Federaţiei Ruse şi desfăşurarea ilegală a campaniilor electorale ruse. Condamnăm întăririle militare continue şi extinse ale Rusiei în Crimeea şi suntem îngrijoraţi de eforturile şi planurile declarate ale Rusiei de întărire militară în regiunea Mării Negre. Condamnăm de asemenea construcţia de către Rusia a podului din Strâmtoarea Kerci, care reprezintă o altă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi impune dificultăţi suplimentare economiei Ucrainei. Utilizarea nejustificată de către Rusia a forţei militare împotriva navelor şi a personalului naval ucrainean în apropierea Mării Azov şi a Strâmtorii Kerci din noiembrie 2018 reprezintă o parte a modelului mai larg de acţiuni agresive ale Rusiei în regiune. În conformitate cu Rezoluţia 73/194 din 17 noiembrie 2018 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cerem Rusiei să elibereze necondiţionat membrii echipajelor ucrainene arestate, să returneze navele capturate şi să îşi respecte angajamentele internaţionale, asigurând accesul fără restricţii în porturile ucrainene din Marea Azov şi permiţând libertatea de navigaţie”, continuă comunicatul.

“Reacţia NATO la acţiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina s-a alăturat eforturilor internaţionale generale şi a sprijinit aceste eforturi, inclusiv prin sancţiuni. Nu se poate reveni la “normalitate” până când nu va exista o modificare clară şi constructivă a acţiunilor Rusiei, care să demonstreze respectarea legislaţiei internaţionale şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale“, conchide Consiliul Nord-Atlantic.

Preşedintele rus Vladimir Putin află luni în Crimeea pentru a participa la marcarea 5 ani de la anexarea acestei peninsulei de către Rusia, anexare condamnată de Kiev şi de comunitatea internaţională, dar salutată de majoritatea ruşilor, a anunţat Kremlinul.

”Preşedintele Vladimir Putin se va deplasa pe 18 martie în Crimeea şi la Sevastopol”, port de ataş al Flotei ruse de la Marea Neagră, se menţionează într-un comunicat al Kremlinului, citat de AFP, relatează Agerpres.

Conform agendei anunţate, şeful statului rus urmează să participe în special la ceremonia de dare în exploatare a unei centrale electrice, se va întâlni cu reprezentanţi ai societăţii civile locale şi va asista la evenimentele dedicate marcării a cinci ani de la alipirea Crimeei la Rusia. Data de 18 martie a fost proclamată în Rusia ”Sărbătoarea reunificării Crimeei şi Rusiei”, în această zi pe teritoriul rus fiind organizate ample festivităţi.

Duminică, Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul privind suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, la împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă.

”Uniunea Europeană reiterează faptul că nu recunoaşte anexarea şi continuă să condamne această încălcare a dreptului internaţional”, a menționat șefa diplomației europene, Federica Mogherini, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Și România s-a raliat acestei poziții și a reafirmat, prin Ministerul Afacerilor Externe, angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a acestei anexări ilegale.

La 16 martie 2014, referendumul cu privire la aderarea Crimeei la Federația Rusă ce a avut loc în Republica Autonomă Crimeea s-a încheiat cu rezultatele care arătau că 95% din participanții la scrutin au votat în favoarea alipirei Crimeei la Rusia. Pe 18 martie 2014, Vladimir Putin a semnat decretul de alipire a peninsulei Crimeea la Rusia.

Totuși, rezultatele referendumului sunt sub semnul întrebării, cifrele fiind considerate „umflate”, iar legitimitatea sa nu a fost recunoscută de Ucraina și comunitatea internațională, în frunte cu Statele Unite, Uniunea Europeană, NATO, ONU și G7.

Atât nelegitimitatea referendumului, cât și nerecunoașterea internațională a acestui moment este atribuită intervenției armatei ruse în Ucraina, care a început la 24 februarie 2014 ca urmare a Revoluției ucrainene pro-europene. Atunci trupe speciale rusești, fără însemne, au preluat controlul asupra celei mai mari părți a peninsulei Crimeea din Ucraina situată pe coasta de nord a Mării Negre, inclusiv clădiri civile, aeroporturi și baze militare.

Începând cu acel moment, SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni economice Federației Ruse, în timp ce NATO a declanșat procesul său de adaptare, reasigurare și, în prezent, descurajare în fața agresiunii Moscovei.