În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Secretarul american de stat Mike Pompeo a asigurat marţi, în timpul întâlnirii avute în staţiunea rusească Soci, de pe litorarul estic al Mării Negre, cu omologul său rus Serghei Lavrov că preşedintele SUA, Donald Trump, este hotărât să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, în timp ce şeful diplomaţiei ruse a apreciat că această întâlnire i-a inspirat un anumit optimism, relatează agenţiile EFE şi Reuters, după prima vizită a unui înalt oficial american în Rusia de la izbucnirea crizei generate de suspendarea Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare.

La începutul întrevederii, Lavrov a deplâns că în prezent relaţiile bilaterale ruso-americane se găsesc ”într-o stare tristă”.

”Vedem că există suspiciuni şi prejudecăţi (…) Aceasta dăunează atât securităţii voastre cât şi a noastre şi provoacă îngrijorări în lume”, a explicat ministrul rus de externe. ”A sosit momentul să construim o nouă matrice, constructivă. Suntem pregătiţi să facem acest lucru dacă şi colegii noştri americani sunt pregătiţi să acţioneze în mod reciproc (…) Să încercăm, şi vom vedea ce se întâmplă”, a îndemnat Lavrov, potrivit Agerpres.

Răspunzând remarcilor omologului său rus, Pompeo a asigurat că a întreprins această vizită ”pentru că preşedintele Trump este hotărât să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia”.

De altfel, Donald Trump a anunțat luni că va urma să aibă o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin la Summitul G20 de la Osaka.

”Avem diferenţe de abordare şi fiecare ţară îşi va proteja propriile interese, se ve preocupa de interesele ei şi ale poporului ei. Dar aceasta nu înseamnă că suntem adversari în toate chestiunile şi sper că putem găsi teme în care să avem un set de interese suprapuse şi vom continua să construim o relaţie puternică, cel puţin în aceste chestiuni punctuale”’, a completat secretarul american de stat, estimând că lupta împotriva terorismului şi combaterea proliferării nucleare sunt două capitole la care Moscova şi Washingtonul pot găsi un teren comun.

Pompeo este primul oficial american de rang înalt care efectuează o vizită în Rusia după deplasarea în octombrie anul trecut a consilierului pe probleme naţionale al Casei Albe, John Bolton.

Totodată, Mike Pompeo a fost și este principalul interlocutor politic al administrației americane în privința viitorului Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Șeful diplomației europene este cel care a anunțat, atât intenția SUA de a se retrage din acest Tratat, cât și decizia suspendării obligațiilor cu mențiunea retragerii totale din acord dacă Rusia nu revine la respectarea acestuia în termen de șase luni.

Statele Unite și-au suspendat, începând cu 2 februarie 2019, obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, efectuează o vizită la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii Uniunii Europene despre Iran, o nouă vizită care nu figura pe agenda sa oficială, care aparte într-un moment de noi tensiuni cu Republica Islamică, anunță EFE, citat de Agerpres.

Mike Pompeo trebuia luni să sosească la Moscova unde avea prevăzute o întâlnire cu personalul ambasadei americane în Rusia, discuţii cu antreprenori de top şi foşti elevi ai unui program de interschimb, precum şi participarea la o ceremonie în onoarea celor care au murit în luptele contra naziştilor din timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

În declaraţii pentru jurnaliştii care-l însoţesc pe Pompeo, un responsabil al Departamentului de Stat a explicat că, după Bruxelles, şeful diplomaţiei americane se va îndrepta spre Soci, staţiune balneară rusească la Marea Neagră.

Secretarul de Stat american se va întâlni la Soci cu președintele rus, Vladimir Putin, și cu omologul său, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre procările din relația dintre cele două state, politicile de control al armamentului și situația din Ucraina, Venezuela, Iran, Siria și Coreea de Nord.

Întâlnirea dintre șeful diplomației americane și ocupantul fotoliului de la Kremlin are loc după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, timp de mai bine de o oră despre posibilitatea încheierii unui noi acord nuclear, după ce SUA și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, decizie care a avut drept replică din partea Rusiei suspendarea obligațiilor care decurg din acest tratat.

Neaşteptata vizită a lui Pompeo la Bruxelles intervine într-un moment deosebit de sensibil pentru acordul nuclear semnat în 2015 de Iran, UE, Rusia, China, Regatul Unit, Franţa, Germania şi SUA, această din urmă ţară retrăgându-se în mod unilateral din cadrul înţelegerii în urmă cu un an şi reintroducând sancţiunile economice împotriva Teheranului.

Washingtonul a anunțat la 6 mai că trimite un portavion și o forță de bombardiere în Orientul Mijlociu, un mesaj ”clar și indiscutabil” adresat Iranului, după ce, la 3 mai a impus noi ”restricţii” privind programul nuclear civil iranian, cu scopul de a creşte presiunea asupra Teheranului, şi a reînnoit derogările pentru trei proiecte în curs de desfăşurare în cadrul acordului din 2015 din care preşedintele Donald Trump a retras SUA.

Uniunea Europeană, Germania și Marea Britanie și-au exprimat la 4 mai ”preocuparea” după ce Washingtonul a anunțat noi restricții pentru programul nuclear civil iranian cu scopul amplificării presiunii americane asupra Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri ( China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.