Bugetul american al apărării pentru anul 2024, aflat la un nivel record de 886 de miliarde de dolari și aprobat aproape la limită săptămâna trecută de Camera Reprezentanților, cuprinde un proiect pentru întărirea și îmbunătățirea sistemului antirachetă din România, de la Deveselu, și a celui din Polonia, de la Redzikowo.
Propunerea de buget din partea Pentagonului, prezentată public în luna martie, prevedea creșterea capacităților și capabilităților sistemului Aegis Ashore prin achiziția de rachete suplimentare SM-3.
Textul aprobat în Congresul SUA se referă la “potențialele îmbunătățiri ale siturilor Aegis Ashore din Polonia și România”.
“Politica Statelor Unite este de a contribui cu capacități integrate de apărare antiaeriană și antirachetă, cum ar fi radarele AN/TPY-2 desfășurate în avanposturi și siturile Aegis Ashore, la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord pentru a învinge amenințările tot mai complexe la adresa forțelor armate ale Statelor Unite și a forțelor militare ale țărilor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord din Europa“, arată documentul.
Astfel, nu mai târziu de 180 de zile de la data la care a promulgării legii bugetului apărării, directorul Agenției pentru Apărare Antirachetă a SUA trebuie să prezintă comisiilor de apărare ale Congresului un raport privind potențialele îmbunătățiri ale siturilor Aegis Ashore din Polonia și România.
Raportul respectiv trebuie să cuprindă evaluări privind îmbunătățirea sistemului de senzori pentru a detecta o gamă largă de amenințări cu rachete, punerea în funcțiune a unei flote mixte de interceptoare defensive și de sisteme defensive de apărare și întărirea fizică a instalațiilor.
De asemenea, raportul trebuie să se concentreze și pe un profil de finanțare care să detalieze costurile asociate, acesta urmând să fie un document neclasificat, dar care poate include și o anexă clasificată.
Cu referire la România, legea bugetului Pentagonului cuprinde și o prelungire a finanțărilor pentru proiecte începute în 2019 în cadrul operațiunilor de urgență ale armatei SUA în străinătate. Astfel, Departamentul american al apărării va aloca 21,65 milioane de dolari pentru explozibili și muniție la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, situată pe coasta românească a Mării Negre, dar și aproximativ 5 milioane de dolari pentru un depozit de muniții în Bulgaria.
Inaugurat în mai 2016, în urmă cu șapte ani, sistemul american antirachetă de la Deveselu a trecut în același an sub comanda NATO, fiind constant în tirul retoricilor Rusiei cu privire la o potențială capacitate ofensivă a acestuia, deși facilitatea militară a fost construită pentru a apăra spațiul euro-atlantic de amenințări din Orientul Mijlociu.
În 2022, în perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina, România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate într-un document cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.
Astfel, pentru a efectua inspecții tehnice la sistemul antirachetă al NATO de la Deveselu, Rusia trebuia să permită inspecții similare în locații de pe propriul său teritorii unde sunt amplasate rachete, dar războiul declanșat de Moscova împotriva Ucrainei a transformat în inutil orice demers de soluționare pașnică a crizei de securitate.
Aflat săptămâna trecută la summitul NATO de la Vilnius, prilej cu care a anunțat că România va găzdui un hub de antrenament pentru piloți români, aliați și parteneri, inclusiv ucraineni, pentru avioane F-16, președintele Klaus Iohannis că Alianța Nord-Atlantică “trebuie să își întărească apărarea aeriană“.
