Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kalals, salută discuțiile dintre SUA și Ucraina de la Jeddah, din Arabia Saudită, și rezultatele acestora, ridicând semne de întrebare cu privire la dorința Rusiei de a face pace.

”Trebuie să vedem cu adevărat că mingea este în terenul Rusiei și ce fel de condiții prezintă, ceea ce reprezintă un mare semn de întrebare dacă doresc pacea”, a menționat Kallas înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE.

I look forward to meeting with EU Foreign Ministers today.

We will discuss Ukraine and the Middle East, with a focus on Syria and Gaza.

My doorstep ahead of the Foreign Affairs Council ↓ pic.twitter.com/zlWaWpGpJ6

— Kaja Kallas (@kajakallas) March 17, 2025

Aceasta a anunțat pe masa discuțiilor se mai află și situația din Orientul Mijlociu, cea din Gaza, precum și dosarul sirian și recentele evoluții din această țară măcinată de conflict.

”Salutăm planul arab de reconstrucție, planul de reconstrucție din Gaza și încercăm să ajutăm cât de mult putem. În ceea ce privește Siria, izbucnirea violenței este foarte îngrijorătoare și arată că speranța în Siria este cu adevărat amenințată. Acest lucru arată că trebuie să facem mai mult pentru a arăta cu adevărat că Siria merge în direcția cea bună. Trebuie să colaborăm cu partenerii noștri regionali atunci când vine vorba de Siria”, a mai descris oficialul european.

În pofida tensiunilor recente dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kievul a fost de acord cu o încetare a focului de 30 de zile mediată de SUA dacă Moscova pune capăt atacurilor sale, arată Deutsche Welle. 

Doar că președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin.

Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.

Citiți și: Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin va trebui, ”mai devreme sau mai târziu, să vină la masa” negocierilor, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer după videoconferința organizată la Londra, la care au participat aproximativ 25 de lideri aliați ai Ucrainei.

”Dacă Putin vrea cu adevărat pace, este foarte simplu: el trebuie să înceteze atacurile sale barbare contra Ucrainei și să accepte un armistițiu”, a adăugat Starmer, detaliind detaliile discutate de oficiali. 

Aceștia au subliniat nevoie unor acorduri de monitorizare puternice, în eventualitatea în care Rusia va fi de acord cu armistițiul.

În cazul în care Putin refuză o încetare a focului necondiționată, liderii occidentali au convenit să intensifice eforturile de consolidare a poziției Ucrainei prin accelerarea sprijinului militar pentru această țară, prin înăsprirea sancțiunilor contra Moscovei și prin prospectarea căilor legale ”pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru daunele pe care le-a produs” Kievului, aluzie la activele rusești înghețate.

În contextul în care planurile ”coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, șefii militari din aproximativ 30 de aliați ai Kievului vor organiza joi, la Londra, o nouă “reuniune de planificare operațională” pentru a stabili modul în care vor trimite trupe de menținere a păcii într-o Ucraină postbelică.

Ucraina urmează să primească aproximativ 3,5 miliarde de euro, după ce Consiliul UE a aprobat o a treia plată de granturi și împrumuturi nerambursabile pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina. Obiectivul principal al Facilității este de a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și recuperarea, reconstrucția și modernizarea acesteia.

Cu această a treia plată, Ucraina va primi aproape 20 de miliarde de euro în cadrul Facilității pentru Ucraina, de la intrarea sa în vigoare acum un an, informează un comunicat al Consiliului UE.

Consiliul UE a concluzionat astăzi că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare prevăzute în Planul Ucraina pentru a primi o a treia plată din cadrul Facilității Ucraina.

Ucraina a demonstrat cu succes că a pus în aplicare 13 măsuri diferite. Acestea includ, printre altele, adoptarea de reforme pentru a crește utilizarea energiei regenerabile; creșterea autonomiei autorității de reglementare în domeniul energiei; simplificarea procedurilor de trecere a frontierelor în conformitate cu standardele UE; adoptarea unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală (inclusiv îndepărtarea minelor de teren din zonele agricole); și continuarea activității de întocmire a listei materiilor prime strategice și critice.

Citiți și: UE este la Kiev la trei ani de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci și destinul Europei; Un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro pentru Kiev

Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării și reformele pe care își propune să le întreprindă în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.

În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, iar în august Consiliul a dat undă verde primei plăți periodice.

Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din acest cuantum, până la 32 de miliarde euro sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.

Eurodeputatul Dan Motreanu, alături de mai mulți europarlamentari, a semnat o scrisoare prin care solicită Comisiei Europene să propună măsuri de sprijin pentru regiunile UE aflate la granița cu Rusia, Ucraina și Belarus.

„România este țara din UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Solicităm Comisiei Europene să propună soluții speciale în cadrul Politicii de Coeziune. Acest lucru va permite o redresare economică eficientă, va opri plecările de cetățeni și va consolida comunitățile locale din aceste regiuni”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Dan Motreanu a subliniat că cetățenii din aceste regiuni se confruntă zilnic cu efectele negative ale războiului provocat de Rusia în Ucraina, menționând că valul mare de refugiați pune o presiune semnificativă pe sectorul locativ, serviciile medicale și infrastructura publică locală.

De asemenea, europarlamentarul român a avertizat că amenințările hibride, atacurile cibernetice și operațiunile de dezinformare exacerbează și mai mult destabilizarea, subminând coeziunea socială și descurajând investitorii.

„Ca urmare, observăm o depopulare în creștere, falimentul companiilor, o creștere a șomajului și marginalizarea progresivă a acestor regiuni. n calitate de europarlamentar, acționez pentru sprijinirea acestor regiuni. În cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională, am susținut un amendament care prevede alocarea a 0,26% din bugetul UE pentru politica de coeziune exclusiv regiunilor de frontieră și zonelor rurale, pentru a sprijini dezvoltarea acestora și pentru a întări securitatea la nivel local”, a concluzionat Dan Motreanu.