Țările mediteraneene din Uniunea Europeană care alcătuiesc grupul Med5, solicită Uniunii Europene ”să finanțeze corespunzător politica privind migrația, abordând în mod proporțional toate rutele de migrație către UE, astfel încât să poate fi dezvoltate proiecte de consolidare a capacităților operaționale și instituționale atât ale statelor membre, cât și ale țărilor de origine și de tranzit în lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de persoane.”
” Țările MED5, în calitate de state membre ale celei mai expuse frontiere externe a Uniunii Europene, cred cu tărie că activitatea UE și a statelor sale membre în combaterea migrației ilegale trebuie să aibă ca axă fundamentală și prioritară prevenirea la sursă, pentru a opri fluxurile. UE nu își poate permite să aștepte până când fluxurile de migrație ajung la frontierele externe. UE trebuie să rămână angajată în sprijinirea comunităților gazdă din regiunile lor, să abordeze crizele umanitare la sursă și să consolideze capacitățile relevante ale țărilor de origine și de tranzit, precum și să creeze structurile de găzduire necesare în regiunile respective și în jurul acestora”, este menționat în declarația comună a miniștrilor Spaniei, Italiei, Greciei, Ciprului și Maltei, care au avut în perioada 24-25 septembrie o întrevedere la Malaga pentru a aborda chestiunea migratorie ce a revenit în actualitate odată cu situația politică și de securitate volatilă din Afganistan, declanșată de revenirea la conducere a talibanilor.
Cele cinci state consideră că este nevoie de o repartizare echitabilă a responsabilității privind migrația în baza unui ”mecanism de relocare previzibil și obligatoriu pentru acele state care trebuie să facă faţă presiunii migratorii disproporționate ca urmare a poziției lor geografice.”
”Realitățile cu care se confruntă statele care se află la frontiera externă a Uniunii au elemente comune, dar, în același timp, prezintă particularități. Evenimentele recente de la frontierele cu Belarus au întărit necesitatea unei politici europene comune, suficient de flexibilă pentru a adapta procedurile de frontieră, atât pe uscat, cât și pe mare, la nevoile și particularitățile fiecărui stat membru aflat sub presiune și la natura foarte dinamică a fluxurilor migratorii ilegale. De aici și apelurile noastre repetate ca procedurile de frontieră să rămână de natură opțională. În același timp, aceste evenimente au subliniat importanța de a ne baza pe o solidaritate eficientă ca răspuns la nevoile statului membru în cauză. Țările MED5 au subliniat, de asemenea, că responsabilitatea trebuie să fie împărțită în mod echitabil, evitând impunerea unei sarcini suplimentare asupra statelor membre care suferă deja o presiune migratorie excesivă, asumându-și totodată sarcina de a proteja frontierele externe ale UE”, mai este menționat în documentul mai sus amintit.
Deși UE s-a angajat în mod formal într-un dialog și a inițiat negocieri cu țările cu cei mai mulți migranți în situație ilegală nereturnați, auditorii observă că rezultatele pentru perioada 2015-2020 au fost destul de limitate.
Negocierile acordurilor de readmisie ale UE sunt adesea puse în pericol de o serie de puncte sensibile persistente, cum ar fi includerea obligatorie în aceste acorduri a clauzei privind „resortisanții țărilor terțe”, împotriva căreia țările din afara UE s-au opus adesea.
