Consiliul European a adoptat vineri o decizie privind componența Parlamentului European, care stabilește numărul de reprezentanți din fiecare stat membru care vor fi aleși în Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029.

Decizia stabilește numărul de locuri în Parlamentul European la 720, având în vedere schimbările demografice din statele membre ale UE.

Locuri suplimentare au fost alocate pentru: Belgia (+1), Danemarca (+1), Irlanda (+1), Spania (+2), Franța (+2), Letonia (+1), Țările de Jos (+2), Austria (+1), Polonia (+1), Slovenia (+1), Slovacia (+1), Finlanda (+1).

Numărul de deputați pe stat membru 2024-2029
Belgia 22
Bulgaria 17
Republica Cehă 21
Danemarca 15
Germania 96
Estonia 7
Irlanda 14
Grecia 21
Spania 61
Franța 81
Croația 12
Italia 76
Cipru 6
Letonia 9
Lituania 11
Luxemburg 6
Ungaria 21
Malta 6
Țările de Jos 31
Austria 20
Polonia 53
Portugalia 21
România 33
Slovenia 9
Slovacia 15
Finlanda 15
Suedia 21
TOTAL 720

În decizia sa, Consiliul European a invitat autoritatea bugetară și Comisia să se asigure că majorarea numărului de locuri prevăzută de prezenta decizie este neutră din punct de vedere bugetar în cadrul Secțiunii 1 a bugetului general al Uniunii.

În conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, numărul deputaților în Parlamentul European nu poate depăși șapte sute cincizeci (750), plus președintele (+1). Acesta prevede ca reprezentarea să fie proporțional degresivă, cu un prag minim de șase (6) deputați pentru fiecare stat membru și fără ca unui stat membru să i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase (96) de locuri.

Decizia de ieri va permite statelor membre să adopte măsurile interne necesare pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a prezentat, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European, raportul prin care se definește obligativitatea principiului cooperării loiale în procesul decizional european, se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, se limitează amânarea deciziilor de către Consiliu și se propune o procedură legislativă specială și simplificată atunci când mecanismele interinstituționale nu sunt funcționale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Există la nivel european mai multe cazuri în care Consiliul nu a respectat principiul cooperării loiale prezentat în tratatele europene și în care a blocat procesul decizional european, inclusiv prin aplicarea unor veto-uri nejustificate legal.

Prin acest raport, Parlamentul European caută să clarifice din punct de vedere juridic aceste aspecte în așa fel încât, în contextul discuțiilor privind aderarea României la spațiul Schengen, al unui nou vot în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne și al unui posibil atac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, să existe argumente legale suplimentare în favoarea obiectivului țării noastre de a intra în zona de liberă circulație.

Raportul solicită ca pozițiile statelor membre la momentul adoptării unui act de către Consiliu să fie prezentate public și să se introducă obligativitatea unei justificări legale obligatorii, în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii. Aceste justificări s-ar face în baza dispozițiilor tratatului și Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru ar conduce inclusiv la situația în care veto-ul aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen să fie justificat legal.

Totodată, prin acest act, Parlamentul European dispune limitarea în timp a termenului de decizie la nivel de Consiliu, propune introducerea unor mecanisme decizionale simplificate atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat și solicită creșterea rolului avizului dat de legislativul european și Comisia Europeană în privința aderării la spațiul Schengen ceea ce ar putea presa Consiliu în adoptarea unui vot pozitiv inclusiv pentru țara noastră” a explicat demersul său vicepreședintele PES și PSD, Victor Negrescu.

Propunerea de raport a eurodeputatului social-democrat urmează să fie aprobată în Comisia pentru Afaceri Constituționale la finalul lunii noiembrie.

Uniunea Europeană trebuie să găsească soluții la problema numărului mare de imigranți care sosesc din Africa înainte de alegerile europene de anul viitor, a precizat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, anunță ANSA, citat de Agerpres.

”Avem proiecte de legi pe masă şi lucrăm în fiecare zi în speranţa că vom avea un pachet de legi pentru a răspunde în sfârşit la aceste probleme, provocări cu soluţii înainte de alegerile europene”, a declarat Metsola, după sosirea ei la consulatul italian din New York.

”Altfel, cetăţenii nu ne vor mai înţelege”, a insistat ea. ”Acum trebuie să trecem de la vorbe la fapte. Avem nevoie de acţiuni în ce priveşte politica de repatriere, azil şi solidaritate”, a subliniat preşedinta PE.

La rândul său, ministrul italian de externe Antonio Tajani a menționat că situația sosirilor de imigranți din Africa ”nu este explozivă, ci a explodat deja”.

Numărul persoanelor care traversează Marea Mediterană cu barca pentru a ajunge în Italia a crescut de peste două ori în acest an, ajungând la 106.000 până în prezent, față de 53.000 de persoane, câte au fost înregistrate anul trecut, informează Politico Europe.

Această creștere – care survine în ciuda acordului controversat încheiat de Comisia Europeană cu Tunisia în iulie pentru a limita fluxurile de imigranți către Europa – pune presiune asupra lui Meloni, care a ajuns la putere anul trecut cu promisiuni de a ține în frâu acest fenomen.

Meloni a însoțit-o pe von der Leyen la Tunis pentru a finaliza acordul, schimbând finanțarea ajutorului cu eforturi mai stricte pentru a împiedica imigranții să ajungă în Italia. De la semnarea acordului, însă, sosirile au crescut cu aproape 40 %.

Președintele francez a vorbit sâmbătă cu Meloni, relatează Reuters, Macron reiterând sprijinul Franței pentru Italia în fața valului de imigranți care sosesc în număr mare. Ministrul francez de interne Gerald Darmanin va vizita Italia în zilele următoare pentru a se întâlni cu omologul său, a precizat președinția franceză.

”Astăzi este un moment în primul rând de solidaritate cu Italia și, de asemenea, de mobilizare din partea Uniunii Europene pentru a veni în sprijin”, a declarat sâmbătă premierul francez Elisabeth Borne la BFM TV.

Miniștrii de interne francez și italian au avut, de asemenea, o convorbire telefonică sâmbătă cu omologul lor german și cu reprezentanți ai UE, a precizat Darmanin într-o postare pe rețelele de socializare. Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a declarat vineri seara târziu că Berlinul a decis să continue să primească imigranții care sosesc în Italia, la două zile după ce a anunțat suspendarea unui acord cu Roma pentru primirea de noi sosiri.

În fața situației complicate, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat duminică în Lampedusa de unde a anunțat un plan în zece puncte pentru a sprijini statul italian în gestionarea valului migratoriu.