Connect with us

INTERNAȚIONAL

Toate privirile lumii îndreptate spre Davos: Cea de-a 50-a reuniune a Forumului Economic Mondial începe marți sub riscurile dominante ale crizei climatice

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, începe marți în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg, dar și peste 120 de tineri lideri din societatea civilă – membri ai comunităţilor Global Shapers, Young Global Leaders şi Social Entrepreneur.

Reuniunea din 2020 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) se desfășoară sub tema principală intitulată ”Părțile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă” (Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World). În egală măsură, reuniunea se va concentra pe manifestul Forumului Economic Mondial – Davos Manifesto 2020 – publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului, notează Agerpres.

„Afacerile trebuie să îmbrăţişeze acum pe deplin capitalismul părţilor implicate, care nu înseamnă numai maximizarea profiturilor, dar şi folosirea capacităţilor şi resurselor lor în cooperare cu guvernele şi societatea civilă pentru a aborda problemele-cheie ale deceniului. Trebuie să contribuie activ la o lume mai coezivă şi mai durabilă”, a evidenţiat fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului, Klaus Schwab.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Raportul WEF, prezentat de Børge Brende, președintele Forumului, avertizează că refluxul abordării multilaterale în gestiunea crizelor la nivel mondial precum exemplul crizei financiare din 2008 face mai dificilă abordarea riscurilor globale actuale.

Premieră: Cele mai mari cinci riscuri la nivel global legate exclusiv de criza climatică

Potrivit raportului, citat de The Guardian, cele mai mari cinci riscuri la nivel global și cu impact major asupra lumii în următorii zece ani sunt:

– Evenimente meteorologice extreme cu pagube majore asupra proprietăților, infrastructurii și pierderi de vieți umane;

– Eșecul atenuării schimbărilor climatice și adaptarea guvernelor și întreprinderilor;

– Daune și catastrofe provocate de om, inclusiv criminalitatea mediului, precum deversările de petrol și contaminarea radioactivă;

– Pierderile majore de biodiversitate și prăbușirea ecosistemului cu consecințe ireversibile pentru mediu, ceea ce duce la resurse puternic epuizate atât pentru omenire, cât și pentru industrii.

– Dezastre naturale majore, precum cutremure, tsunami, erupții vulcanice și furtuni geomagnetice.

Preocuparea majoră pentru efectele schimbărilor climatice va înregistra și un moment interesant. Potrivit Politico Davos Playbook, în cea de-a doua zi a Forumului, miercuri, vor fi servite mese fără produse preparate cu proveniență din carne.

Davosul, teren de interacțiune tensionată între Donald Trump și Greta Thunberg

În acest sens, Forumul de la Davos riscă să reflecte multiplele fracturi globale, având în vedere prezența președintelui american Donald Trump, aflat în plină procedură de destituire și un negaționist al schimbărilor climatice, și a activistei suedeze de mediu Greta Thunberg, care tocmai a împlinit 17 ani, şi care revine la Davos pentru al doilea an consecutiv pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la urgenţa schimbărilor climatice.

Cei doi sunt recunoscuți pentru cele câteva schimburi de replici tensionate avute pe Twitter, dar și pentru privirea furioasă pe care Thunberg i-a aruncat-o lui Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York, de anul trecut.

Absent în 2019, Donald Trump a participat pentru singura dată la Forumul de la Davos în ianuarie 2018, atunci când a criticat puternic aranjamentele comerciale și economice în care SUA au fost implicate și care, în opinia liderului american, nu au adus beneficii Statelor Unite.

În 2020, Trump participă după ce a încheiat săptămâna trecută prim acord comercial între SUA și China, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii. Înțelegerea americano-chineză a fost salutată la nivel mondial, inclusiv de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, care a opinat că acest acord detensionează situația comercială globală.

Cine sunt principalii participanți? Dar marii absenți?

Financial Times notează că dintre liderii lumii, alături de Donald Trump, care este așteptat să vină cu un ton mai puțin strident după recenta înțelegere comercială cu China, vor mai fi prezenți cancelarul german Angela Merkel, sau prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez. Printre marii absenți se numără președintele francez Emmanuel Macron, premierul Canadei Justin Trudeau sau premierul britanic Boris Johnson.

Potrivit BBC, printre numele politice importante care vor fi prezente se află și Sanna Marina, prim-ministrul Finlandei, care, la 34 ani, este cea mai tânără femeie prim-ministru din lume.

Uniunea Europeană va fi reprezentată de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care noul executiv european a utilizat deja primele sale două luni de mandat pentru a conferi conținut politic ambiției de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050, prin lansarea Pactului Ecologic European, dar și a Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, acesta din urmă fiind menit să sprijine regiunile europene în tranziția industriilor carbonifere către o economie verde.

Scurt istoric al Forumului Economic Mondial de la Davos

Întâlnirea anuală pe bază de invitaţie de la sfârşitul lunii ianuarie reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF). Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum).

Iniţial, profesorul Klaus Schwab a orientat întâlnirile pe modalităţile în care companiile europene ar fi putut să se adapteze practicilor de management americane, informează Știrile Pro TV, citând Agerpres.

A dezvoltat şi a promovat, de asemenea, abordarea managementului „părţilor implicate” (stakeholder), care baza succesul corporaţiilor pe managementul care ia în considerare toate interesele: nu numai ale acţionarilor, clienţilor şi beneficiarilor, ci şi ale angajaţilor şi comunităţilor în cadrul cărora operează, inclusiv ale guvernelor.

Viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie. Evenimentele din 1973 – colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian – au determinat expansiunea temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale. Liderii politici au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974.

În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.

Toate dezbaterile plenare din reuniunea anuală sunt difuzate pe YouTube.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Studenții români se pot înscrie în programul bursier ”Fulbright Student” pentru a studia în SUA în anul academic 2021-2022

Published

on

© Fulbright-Facebook

Comisia Fulbright Româno-Americană a deschis competiția de burse Fulbright Student pentru anul academic 2021-2022. Candidaturile pot fi depuse online până la 11 mai 2020.

Bursele ”Fulbright Student” se adresează absolvenților, masteranzilor, studenților aflați în an final, dar și doctoranzilor români de la toate disciplinele, exceptându-le pe cele clinice.

Mai multe detalii despre Fulbright Student Award se găsesc aici.

© Fulbright-Facebook

Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, master sau doctorat și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Programul are o durată de un an academic (9 luni, începând cu luna august a anului 2021).

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia. Toate aceste documente trebuie trimise până la 11 mai 2020.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2021-2022.

Continue Reading

NEWS

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă (Cartel ALFA)

Published

on

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă, atrage atenția CNS ”Cartel ALFA”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ”acoperirea prin contracte colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective ar avea un impact negativ asupra economiei.”

Citiți și:
Bogdan Hossu, președintele Cartel ALFA: Contractul Colectiv de Muncă este un instrument de blocare a dumpingului social, la care România este sursă principală în Europa

Astfel, milioane de lucrători sunt perdanți din cauză că statele membre ale Uniunii Europene nu reușesc să protejeze negocierile colective, mai spune sursa precizată anterior. 

În comunicatul amintit mai sus este precizat că cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiți de prevederile unui contract colectiv a fost în România (de la 100%, procent înregistrat în perioada 2000-2002, la 23%, în intervalul 2016-2018), Grecia (de la 100% la 25%) și Bulgaria (de la 56% la 23%), potrivit datelor de la Universitatea din Amsterdam.

Există, de asemenea, o discrepanță în ceea ce privește acoperirea între țările din Uniunii Europeană: doar 7% din lucrători beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

Avertismentul privind aceste statistici apare în contextul în care Comisia Europeană a lansat în luna ianuarie a acestui an o consultare cu privire la salariile minime juste.

Confederația Europeană a Sindicatelor, din care face parte și Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” consideră că inițiativa Comisiei pentru stabilirea de salarii minime juste este o ocazie care trebuie utilizată pentru a proteja negocierile colective în cazul în care acoperirea prin contracte colective este deja ridicată și să le extindă în țările unde negocierile colective sunt la un nivel scăzut, pentru a reduce inegalitățile, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.

”Creșterea salariilor minime naționale este minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a permite lucrătorilor să primească în mod real salarii echitabile, precum și de a oferi condiții bune pentru lucrătorii atipici. Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă ține salariile jos. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salarii minime mai mici: salarii minime corecte pot fi create doar acolo unde piața muncii include sisteme de negociere colectivă eficiente și care asigură un proces adecvat de acoperire.”, a precizat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch.

Aceasta a salutat ”faptul că Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă”.

”Acum este logic ca aceasta să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit de contracte colective este redus. Acest lucru poate începe cu cerința ca cele 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an care reprezintă cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și achiziții să meargă către firme care au un contract de negociere colectivă.”, a completat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, primit de Majestatea Sa Margareta la Palatul Elisabeta

Published

on

© romaniaregala.ro

Adrian Zuckerman, noul ambasador al SUA la București, a fost primit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, la Palatul Elisabeta, potrivit comunicatului familiei regale.

De asemenea, la întâlnire a participat Alteța Sa Regală Principele Radu.

Custodele Coroanei și Principele Radu au purtat cu ambasadorul SUA la București un dialog pe teme legate de cooperarea româno-americană în domeniul economiei și educației, științelor și artelor, precum și despre acțiunile și contribuția României în plan internațional.

România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice acum  140 de ani, la 14 iunie 1880, în vremea Principelui Suveran Carol I și a Președintelui Rutherford B. Hayes.

Familia Regală reamintește că Regele Mihai a primit la Palatul Elisabeta trimișii Statelor Unite ale Americii în anii 1944-1947.

În timpul întrevederii, Majestatea Sa Margareta a ținut să arate ambasadorului Zuckerman încăperile istorice ale palatului, cu precădere Biroul Regal, Salonul Alb și Sala Regilor unde, s-au defășurat întâlniri care au marcat destinul României în secolul XX.


Adrian Zuckerman a fost confirmat  la 21 noimebrie de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel l-a succedat pe Hans Klemm.

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending